Alegeri anticipate: AEP publică proiectul de lege, cu măsuri pentru diasporă

Mecanismul administrativ și termenele stricte

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat luni textul legii care ar putea organiza alegeri parlamentare anticipate. Documentul a fost încărcat pe site-ul de transparență decizională. Instituția precizează că regulile noi devin active doar dacă Parlamentul este dizolvat. Potrivit comunicatului, modificările legislative trebuie adoptate înainte de orice decizie privind convocarea scrutinului. Poziția AEP urmează standardele Curții Constituționale, conform Deciziei nr. 150 din 12 martie 2020. La acea vreme, instanța a stabilit că dreptul de vot este fundamental și că sistemul electoral se reglementează printr-o lege organică. Curtea a insistat și pe principiul stabilității juridice, un standard consolidat de Codul bunelor practici al Comisiei de la Veneția.

Proiectul de lege impune un mecanism administrativ rapid. Guvernul va emite, la propunerea comună a AEP și a Ministerului Afacerilor Interne, actele normative necesare. Acestea includ data votării, calendarul detaliat, plafonul cheltuielilor și măsurile tehnice. Termenul limită este de cinci zile de la dizolvarea Parlamentului. Data scrutinului va fi anunțată public cu cel puțin 75 de zile înainte de vot. Înregistrarea alegătorilor pentru secțiile din străinătate sau pentru votul prin corespondență începe în a treia zi de la dizolvare. Termenul limită pentru înregistrarea voturilor prin corespondență este stabilit cu 45 de zile înainte de vot. Perioada este calculată pentru a asigura timpul necesar trimiterii documentelor și calibrării numărului de secții de votare din afara granițelor țării.

Campanie scurtă, dar cu garanții

Durata campaniei electorale rămâne de 30 de zile. Partidele și alegătorii au același interval pentru a-și prezenta programele. Pentru a încadra operațiunile în termenul constituțional, anumite termene intermediare au fost reduse la jumătate. Totuși, s-au păstrat termenele care asigură garanțiile esențiale: depunerea candidaturilor și a semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletin, solicitarea timpilor de antenă, numirea președinților birourilor electorale, publicarea listelor de secții, tipărirea listelor electorale permanente, precum și termenele de 24 de ore și două zile după închiderea urnelor.

Contextul politic și șansele lui Mureșan

„Căile de atac și operațiunile de numărare, centralizare și stabilire a rezultatelor se desfășoară în aceleași condiții ca la orice alegeri. În același spirit al proporționalității, numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor se reduce la jumătate, corespunzător timpului mai scurt disponibil pentru strângerea semnăturilor, astfel încât accesul la competiția electorală să nu fie îngreunat de caracterul anticipat al scrutinului”, transmite sursa citată. AEP insistă că inițiativa legislativă nu este condiționată de oportunitatea politică a unor alegeri anticipate. „Abordarea AEP este una exclusiv tehnică și instituțională, iar rolul său este acela de a se asigura că, dacă o astfel de decizie va fi luată, instituțiile statului dispun de un cadru legal care permite organizarea alegerilor în termenul constituțional, cu garanții depline pentru toți alegătorii și pentru toți competitorii electorali. Asigurarea garanțiilor pentru respectarea legii și a Constituției nu trebuie confundată cu exprimarea unei opțiuni politice”, se menționează în document.

Conform Constituției, președintele poate dizolva Parlamentul dacă Senatul respinge doi candidați propuși pentru funcția de prim-ministru. Deși decizia aparține exclusiv șefului statului, acesta nu este obligat de legea fundamentală să convoace automat alegeri anticipate. Siegfried Mureșan, desemnat pentru funcția de premier, a declarat într-un interviu acordat Digi24 că, „în momentul de față”, deține „170 de voturi ale celor trei partide care susțin acest guvern, Partidul Național Liberal, USR și UDMR, și rezultate foarte bune ale discuției cu grupul minorităților”. Pentru a obține investitura, el și echipa sa vor avea nevoie de susținerea a cel puțin 233 de parlamentari la votul de miercuri din plenul Parlamentului. Audierea miniștrilor propuși a debutat în această zi.