Alegerile din Israel: Un referendum personal cu iz de criză pentru Benjamin Netanyahu
Se rupe oare magia liderului Likud?
Scrutinul parlamentar care bate la ușă în statul evreu se transformă, în esență, într-un vot tranșant de încredere sau de neîncredere la adresa premierului Benjamin Netanyahu. O analiză recentă arată că procesul electoral din 27 octombrie nu e doar o simplă rocadă la vârf, ci un test de supraviețuire politică pentru liderul Likud.
Netanyahu a condus guvernul între 1996 și 1999, iar apoi, după o pauză, a revenit la putere în 2009, având o singură întrerupere scurtă între 2021 și 2022.
În cadrul unei dezbateri online moderate duminică seara, trei cetățeni israelieni vorbitori de limba română și-au împărtășit punctele de vedere. Printre ei s-a aflat și Maximilian Marco Katz, șeful organizației românești dedicate monitorizării și combaterii antisemitismului. Deși Katz a fost un susținător constant al prim-ministrului, el a admis deschis că a sosit momentul unei schimbări esențiale. Motivul? Netanyahu a devenit o figură care dezbină nu doar societatea în ansamblul său, ci chiar și cercurile apropiate, familiile și prietenii.
Pe ultima sută de metri înainte de deschiderea urnelor, șeful executivului a turat la maximum motoarele pe rețelele sociale, printr-o campanie extrem de agresivă.
Duminică, cu doar două zile înaintea scrutinului, Netanyahu a publicat pe platforma X o imagine generată de inteligența artificială.
Aceasta înfățișa o explozie nucleară deasupra Tel Avivului, fiind însoțită de o declarație a analistului politic de dreapta Yuval Blumberg, care suna a amenințare existențială din partea Iranului.
Textul sublinia că Statul Israel se află într-un pericol real, iar dacă iranienii obțin bomba atomică, nimic nu va mai fi la fel.
Autorul numea dezbaterea din jurul guvernului o uriașă perdea de fum menită să acopere problema fundamentală, încheind cu o întrebare dură: Dacă două bombe atomice ar cădea în centrul țării, cui i-ar mai păsa de toate aceste furtuni artificiale?
Oare isterie politică sau strategie de supraviețuire?
Rivalii politici nu au lăsat deloc garda jos. Gadi Eisenkot, liderul partidului centrist Yashar și principalul contracandidat la fotoliul de premier, i-a dat o replică taioasă pe X: „Netanyahu, ești într-o stare de isterie”.
Eisenkot l-a acuzat că apelează la metode reciclate din fiecare campanie — minciuni și tactici de intimidare —, amenințându-i pe cetățeni cu distrugerea în masă tocmai după ce a eșuat în atingerea obiectivelor stabilite în conflictul cu Iranul.
În același ton, Yair Golan, șeful formațiunii Democrații (centru-stânga), a scris pe rețea: „Prim-ministrul Israelului a publicat o imagine cu o bombă atomică deasupra Tel Avivului. Cer să fie ținut departe de rețelele de socializare. Omul acesta și anturajul său și-au pierdut mințile”. Presiunea atinge cote maxime pe toate fronturile.
În paralel, postul TV N12 a relatat că șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, ar fi avut o discuție privată cu premierul în care i-a respins ordinul de a lovi Iranul înainte de alegeri. Dezvăluirea l-a făcut să explodeze pe Avigdor Liberman, liderul partidului Israel Beitenu (dreapta naționalistă), născut în 1958 la Chișinău.
El i-a cerut procurorului general, Gali Baharav-Miara, să deschidă o anchetă pentru posibila infracțiune de trădare, susținând că Netanyahu ar fi plănuit un atac doar pentru a amâna scrutinul.
Nici Banca Centrală a Israelului n-a stat lesne de o parte. Instituția a taxat public propunerea premierului de a pregăti țara pentru sancțiuni internaționale și de a folosi criptomonedele pentru a le ocoli. Banca a subliniat ferm că monedele digitale nu pot fi ocolite astfel și că economia are nevoie de parteneriate comerciale stabile, prevenirea sancțiunilor fiind o sarcină strict a eșalonului politic, care trebuie să acționeze cu maximă responsabilitate.
Între timp, sondajele arată că actuala coaliție de guvernare — formată din Likud, două partide de extremă dreapta (Otzma Yehudit, condus de Itamar Ben Gvir, și Partidul Național Religios, condus de Bezalel Smotrich), alături de două formațiuni ultra-ortodoxe (Shas și Yahadut ha Torah) — este ca și pierdută. Blocul riscă să obțină doar vreo 50 de mandate din totalul de 120 ale Knessetului, parlamentul unicameral de la Ierusalim.
De cealaltă parte, opoziția sionistă, care reunește Yashar, Democrații, Israel Beitenu și B’Yahad (condus de foștii șefi de guvern Naftali Benett și Yair Lapid, a cărui mamă este originară din Transilvania), este creditată cu o medie de 55 de mandate. Cele 15 locuri rămase urmează să fie împărțite de cele două liste arabo-israeliene, printre care și Lista Comună.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media