Amenințarea dronelor: România își adaptează apărarea

România în pericol iminent?

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a subliniat duminică necesitatea adaptării apărării României la noile realități de pe câmpul de luptă, generate de utilizarea tot mai frecventă a dronelor, în contextul incidentelor recente din Galați și Tulcea.

Fragmentarea dronelor și expertizele în curs

„Cu fragmentele de drone din sâmbătă am reușit să le recuperăm. Se efectuează în prezent expertize asupra explozibilului găsit acolo. Din fericire, a fost detonat controlat, eliminând orice risc pentru echipele de intervenție”, a declarat Radu Miruță la Digi24, referindu-se la resturile identificate în cele două județe.

Schimbări impuse de războiul din Ucraina

Ministrul a explicat că evoluția conflictului din Ucraina, cu accent pe utilizarea pe scară largă a dronelor, impune o regândire a strategiilor militare. În ultimii doi ani, realitatea s-a schimbat dramatic.

Drona a devenit un element central, necesitând o rearanjare nu doar a strategiei, ci și a capacităților noastre, a afirmat Miruță.

A menționat, de asemenea, că MApN a achitat contracte pentru echipamente militare care, din diverse motive, nu au fost încă livrate.

Dezvoltarea de software pentru contracararea dronelor

MApN intenționează să dezvolte un software dedicat pentru a contracara amenințarea dronelor.

În acest sens, se lucrează la formarea unei echipe de tineri ingineri specializați în domeniu.

Limitările sistemelor de detecție

Radu Miruță a recunoscut limitările sistemelor de detecție românești, influențate de relief și altitudinea de zbor a dronelor.

Armata română are capacitatea tehnică de a supraveghea întregul spațiu aerian românesc de la o anumită altitudine în sus.

Sub această altitudine, situația este mai complexă, fiind influențată de relieful terenului. Dacă zona este muntoasă, performanța radarelor este limitată, atât ca distanță, cât și ca înălțime, deoarece fasciculul nu mai poate atinge ținta. Un alt factor important este altitudinea de zbor.

Sunt vulnerabile sistemele de apărare ale României în fața dronelor?

O dronă care zboară la 50 de metri, cum a fost cea de la Galați, necesită o soluție radar locală, a explicat ministrul.

Cu toate acestea, a precizat că Armata Română dispune de soluții pentru astfel de situații, dar acestea sunt limitate. „Avem resurse puține și le direcționăm acolo unde apreciem că riscul este cel mai mare.”

Evoluția tehnologică a dronelor

Oficialul a atras atenția asupra evoluției tehnologice a dronelor.

Sunt drone complet diferite față de cele cu care eram obișnuiți.

Au o amprentă termică diferită, poziționarea motorului este schimbată, iar unele sunt echipate cu capacități de atac. Dacă până acum dronele erau direcționate să explodeze la impact, acum pot lansa proiectile împotriva elicopterelor, a detaliat Miruță.

România nu este în război, dar riscurile există

Ministrul Apărării a reiterat faptul că România nu se află în război, dar a avertizat asupra existenței unor riscuri. Dronele care ajung pe teritoriul României sunt, în majoritatea cazurilor, unități afectate de apărarea antiaeriană ucraineană și care își pierd traiectoria, ajungând accidental în România.

Măsuri suplimentare și investigații

În urma incidentelor, Statul Major analizează măsuri suplimentare pentru a consolida apărarea antiaeriană. Ambasadorul Rusiei a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe pentru a oferi explicații în legătură cu prăbușirea dronei în zona Galați.

Reacții politice și dezbateri publice

Incidentele au stârnit reacții politice și dezbateri publice. Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a criticat pozițiile suveraniste, sugerând, ironic, că România ar trebui să cedeze Galațiul și Tulcea pentru a evita atacurile cu drone. Radu Miruță a confirmat că drona de la Galați era de tip Geran 2.

Colaborare MApN și exerciții militare

MApN va colabora cu firmele care au participat la exercițiul Eastern Phoenix, iar sondajele indică o preocupare crescută a publicului cu privire la petrecerea minivacanței de 1 Mai, în contextul evenimentelor recente. De asemenea, se comemorează 4 decenii de la dezastrul de la Cernobîl, cu dezvăluiri din arhivele Stasi privind campania sovietică de minimalizare a catastrofei.