Băncile respectă legislația, susține ARB, în contextul investigației Consiliului Concurenței

ROBOR: Cine poartă

Asociația Română a Băncilor (ARB) a reacționat la investigația demarată de Consiliul Concurenței în 2022 privind modul de stabilire a indicelui ROBOR. ARB afirmă că băncile din România respectă legislația națională și normele de concurență în stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID.

„Suntem convinși că analiza finală a autorităților va confirma că băncile au acționat cu bună-credință, în conformitate cu cadrul legal și de reglementare aplicabil, precum și cu regulile și metodologiile stabilite de autoritățile competente”, a transmis ARB. Consiliul Concurenței a finalizat recent etapa de documentare a investigației care vizează cele zece bănci participante la stabilirea ROBOR/ROBID și urmează să audieze instituțiile de credit, după ce acestea au primit raportul elaborat de echipa de investigație.

Analiza autorității de concurență s-a concentrat pe activitatea băncilor pe piața monetară interbancară în timpul procedurii de fixing, dar și în intervalul de 15 minute de după fixing, examinând operațiunile de atragere și plasare de depozite interbancare. Mai multe bănci vizate au transmis deja puncte de vedere, susținând că au respectat cerințele legale. În funcție de evoluția investigației, acestea iau în calcul posibilitatea de a contesta rezultatele în instanță.

ARB subliniază că Banca Națională a României (BNR) este responsabilă pentru organizarea, reglementarea și supravegherea pieței monetare interbancare, în conformitate cu Norma 4/1995.

Legislația stabilește criterii stricte de participare, iar regulile de tranzacționare și de transparență sunt stabilite la nivelul pieței.

„În calitate de supraveghetor al acestei piețe reglementate, BNR dispune de cadrul legislativ necesar pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință, conform Regulamentului UE nr. 596/2014”, a mai precizat ARB.

ARB susține că procesul de fixing este cu adevărat riguros!

Asociația afirmă că nu există informații despre sancțiuni aplicate băncilor pentru nerespectarea obligațiilor privind cotarea ROBOR și nici despre sesizări ale BNR în contextul regulamentului european privind abuzul de piață. ARB avertizează că prezentarea subiectului în spațiul public poate crea confuzie cu privire la funcționarea pieței și poate afecta stabilitatea financiară.

„În cazul unor subiecte cu impact sistemic, evaluările sau concluziile premature pot genera efecte negative care depășesc cadrul investigației și influențează funcționarea pieței și percepția publică. Este esențial ca dezbaterea publică asupra acestui indicator să fie realizată cu maximă rigoare și responsabilitate”, a transmis ARB.

Asociația reamintește că ROBOR are un rol principal în transmiterea politicii monetare și în funcționarea pieței monetare, fiind important pentru stabilitatea financiară.

Procesul de fixing este descris de ARB ca fiind riguros, bazat pe cotații de lichiditate din piața interbancară și supravegheat de BNR conform unor reguli stricte. În ceea ce privește creșterea dobânzilor începând cu 2022, ARB susține că acest fenomen nu a fost specific României, ci a fost determinat de factori macroeconomici precum inflația, deficitele fiscale, criza energetică, războiul din Ucraina și structura economiei.

Factori macroeconomici și evoluția ROBOR

„Factorii care influențează evoluția ROBOR sunt legați direct de dezechilibrele macroeconomice, de nivelul ratei inflației și al dobânzii de politică monetară, de necesarul de lichiditate, percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor, precum și de instabilitatea politică și guvernamentală”, a mai precizat ARB. Asociația adaugă că fiecare bancă își stabilește independent strategia de preț și cotațiile, pe baza propriilor analize de risc și a costurilor de finanțare.