Economie

BNR menține dobânda la 6,50%: inflația revine la creștere

Adrian Voinea 13.11.2026

De ce nu s-a coborât rata?

Banca Națională a decis joi să lase rata de referință neschimbată la 6,50%, un nivel menținut constant din august 2024. Mișcarea nu a surprins analiștii: orice altă direcție ar fi fost riscantă pentru stabilitatea macroeconomică.

O creștere a ratei ar fi sufocat-o o economie deja fragilă, în timp ce o reducere ar fi amplificat dezechilibrele existente.

Situația inflaționistă a schimbat direcție recent.

După ce indicele prețurilor la consumator coborase dramatic de la 10,42% în iunie până la 6,17% în august, curba a pornit la urcuș, atingând 6,61% în septembrie și 6,94% în octombrie.

Această scădere din vară a fost mai degrabă un artefact al calculului, cauzat de ieșirea din baza de comparație a efectelor eliminării plafonului la energie și ale majorării taxelor din iulie–august 2025.

Piața a făcut deja munca grea!

Presiunile de prețuri nu au dispărut, ci s-au reîncărcat pe noi surse.

În octombrie, scumpirile au vizat în principal combustibilii și gazele, la care s-au adăugat și produsele alimentare precum legumele, fructele și ouăle. Conform prognozei din Raportul asupra inflației, aprobat în ziua respectivă, indicele de prețuri va continua să crească ușor până la finalul anului, sub influența scumpirii energiei și a evoluției cursului valutar.

Leul a găsit o nouă stabilitate pe un palier mai ridicat decât cel anterior, iar așteptările inflaționiste pe termen scurt rămân ridicate.

De asemenea, randamentele obligatiunilor de stat s-au menținut vizibil peste nivelurile din vară, odată cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și cu creșterea aversiunii globale față de risc.

Deficitul de cont curent a accelerat din nou în iulie–august, după ce se restrânsese în primul semestru. Incertitudinea fiscală pentru perioada post-2026 rămâne ridicată, ceea ce face ca o scădere a ratei să fie riscantă.

Ce spune piața muncii?

Investitorii cer o primă mai mare pentru a asuma riscul românesc, ceea ce ar fi pus presiune suplimentară pe moneda națională. Un leu mai slab se traduce rapid în prețuri mai mari, ceea ce ar fi contraproductiv pentru lupta cu inflația.

Indicatorii economici au arătat o stagnare clară.

Produsul intern brut a înregistrat o scădere de 0,1% în primul trimestru și a rămas stagnant în al doilea, în timp ce consumul gospodăriilor a continuat să scadă.

Autoritățile monetală estimează că deficitul de cerere se va adânci în a doua jumătate a anului, sub presiunea corecției bugetare și a crizei energetice. Inflația curentă provine în mare parte din oferta, nu din cerere: petrol, energie și efectele secetei severe.

O dobândă mai mare nu ar fi ieftinit țițeiul, ci ar fi adăugat o a treia frână economică, peste austeritatea fiscală și scumpirea energiei.

Când revine inflația în țintă?

Piața financiară a realizat deja o parte din ajustarea necesară. Cotațiile interbancare au înregistrat o creștere relativ pronunțată la începutul lui octombrie și au rămas semnificativ peste nivelurile din ultimele trei trimestre. Aceasta reprezintă o înăsprire de facto a condițiilor de finanțare, realizată fără ca banca centrală să miște vreun instrument oficial. În paralel, inflația de bază (CORE2 ajustat) a rămas stabilă la 6,2% în septembrie, cu 2,1 puncte procentuale sub nivelul din iunie.

Singurul indicator care ar fi putut susține o politică mai strânsă vine de pe piața muncii.

Rata șomajului a scăzut la 6,4% în al treilea trimestru, coborând de la 6,8%.

Deficitul de forță de muncă raportat de companii a crescut în octombrie, întrerupând șase trimestre de scădere consecutivă. Deși salariile nominale au reaccelerat, ritmul lor rămâne scăzut din perspectivă istorică.

Strategia adoptată este una bazată pe răbdare. Prognozele indică că inflația va începe să scadă gradual începând cu anul viitor. Efectele șocului energetic și ale secetei din 2026 vor ieși din baza de calcul, iar slăbiciunea cererii va exercita presiune coborâtoare asupra prețurilor. Reîntoarcerea în intervalul țintei este estimată abia în primul trimestru al anului 2028. Detaliile complete ale prognozei vor fi prezentate public pe data de luni, 16 noiembrie, în timp ce minuta ședinței va fi publicată pe 24 noiembrie. Următoarea decizie privind politica monetară este programată pentru data de 19 ianuarie 2027.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media