Bolojan avertizează: Blocajul politic pune în pericol finanțarea României

S&P a confirmat ratingul de țară al României?

Ilie Bolojan, care deține funcția de prim-ministru interimar, a emis un avertisment clar privind consecințele potențiale ale stării de impas politic actual, subliniind că persistența acestei situații ar putea duce la pierderea încrederii investitorilor externi. Această declarație a fost făcută imediat după ce agenția internațională de evaluare a creditului, Standard & Poor’s, a decis să păstreze nota de credit a României la nivelul BBB-, deși perspectiva asociată rămâne negativă.

Deși țara a reușit să evite coborârea în categoria „speculativă”, cunoscută popular sub denumirea de „junk”, ea se află acum pe ultima treaptă a segmentului considerat sigur pentru investiții, ceea ce menține o tensiune semnificativă asupra viitoarelor decizii guvernamentale și asupra politicii fiscale.

Decizia luată de S&P a fost luată într-un mediu complex, marcat de presiuni intense asupra conturilor publice, costuri de finanțare ridicate și o incertitudine politică persistentă. Analizatorii agenției au evidențiat faptul că progresul realizat în domeniul consolidării financiare și absorbția eficientă a fondurilor europene au fost factorii cheie care au permis menținerea acestui calificativ, deși semnalele de prudență au fost păstrate.

Premierul Bolojan a reacționat prin a lăuda rezultatele obținute, declarând că respectarea angajamentelor asumate și menținerea unei direcții clare au fost esențiale pentru a preveni retrogradarea, chiar și în condițiile unei crize politice pe care o consideră declanșată nejustificat de Partidul Social Democrat (PSD).

Detaliile tehnice ale evaluării indică faptul că S&P a confirmat ratingurile suverane ale României la nivelurile BBB- pentru datoria pe termen lung și A-3 pentru cea pe termen scurt, valabile atât pentru obligațiunile emise în valută străină, cât și în moneda națională. Menținerea statutului de „investment grade” înseamnă, în esență, că România nu a intrat încă în zona de risc ridicat, dar poziția sa vulnerabilă, combinată cu perspectiva negativă, impune o disciplină strictă asupra politicilor economice ale noului executiv care va fi format.

Agenția a observat că, în ciuda absenței unui acord pentru constituirea unui nou guvern, traseul de consolidare fiscală stabilit pentru anul 2026 s-a menținut pe linia directoare.

Mai mult decât atât, datele arată că peste 90% din sumele alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență au fost securizate până la luna septembrie prin adoptarea unor măsuri legislative necesare.

Prim-ministrul a subliniat că evaluatorii internaționali au luat în calcul și nivelul sustenabil al investițiilor publice, precum și ritmul de absorbție a fondurilor europene.

Ce spune Ilie Bolojan despre deficitul bugetar!

Bolojan a menționat că, în plină perioadă de blocaj instituțional, un guvern cu atribuții restrânse a reușit să mențină direcția economică și să susțină un buget de investiții publice considerat excepțional, reprezentând 8,5% din produsul intern brut.

Rata de absorbție a fondurilor PNRR a depășit 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi, conform datelor prezentate.

Liderul interimar a adăugat că nivelul investițiilor ar fi putut fi chiar mai ambicios dacă PSD nu ar fi blocat aprobarea legii salarizării, o situație care, în opinia sa, ar fi generat un surplus de 770 de milioane de lei în buget.

În discursul său, Ilie Bolojan a pus un accent deosebit pe dinamica deficitului bugetar, demonstrând capacitatea de a reduce pierderile financiare fără a îngreuna motorul investițiilor. El a afirmat că deficitul a fost diminuat cu aproape 27 de miliarde de lei comparativ cu perioada similară din anul anterior, în timp ce investițiile publice au atins suma de 97 de miliarde de lei în primele opt luni, depășind cu 25 de miliarde de lei nivelul înregistrat în urmă cu un an.

În paralel, costurile cu personalul statului au înregistrat o scădere de aproximativ 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni, contribuind la echilibrarea bugetului.

Cu toate acestea, presiunea financiară generată de serviciul datoriei externe și interne rămâne o problemă majoră.

Bolojan a arătat că, în doar opt luni, statul a plătit 42 de miliarde de lei sub formă de dobânzi, o sumă care este cu aproximativ 8,9 miliarde de lei mai mare decât cea înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut.

Aceste cifre ilustrează complexitatea provocărilor cu care se confruntă România: deși ratingul a fost salvat de o retrogradare imediată, costurile financiare ridicate și incertitudinea politică continuă să pună în pericol stabilitatea macroeconomică, justificând avertismentul premierului privind riscul de a-și pierde finanțatorii dacă blocajul va persista.