Politică

Bulgaria își alege noul președinte la șase luni de la alegerile parlamentare

Adrian Voinea 27.10.2026

Campania a început cu evenimente de mică anvergură!

La jumătate de an după ce bulgarii au mers la urne pentru a alege parlamentul, Țara acum se află în fața unei noi provocări electorale: alegerea șefului statului. Procesul s-a desfășat pe fundalul unor evenimente de securitate internațională care au transformat agenda politică locală. Atacurile cu drone asupra traficului naval din Marea Neagră au jucat un rol crucial în modelarea discursului electoral.

Deși puterile președintelui bulgar sunt, din punct de vedere constituțional, mai degrabă simbolice, votul programat pentru 25 octombrie, cu un eventual al doilea tur pe 1 noiembrie, constituie o probă majoră pentru guvernul condus de fostul președinte Rumen Radev.

Formațiunea sa a înregistrat o victorie zdrobitoare în scrutinul din aprilie, obținând o majoritate fără precedent, prima de acest gen în aproape trei decenii de istorie democratică a țării.

Pe buletinul de vot sunt înscrise 27 de persoane candidate, însă lupta s-a concentrat pe un duel între două figuri cheie. Dintr-o parte se află Iliana Iotova, actuala șefă a statului, care a deținut funcția de vicepreședinte în ambele mandate ale lui Rumen Radev și care beneficiază de sprijinul prim-ministrului.

Din cealaltă parte se poziționează fostul premier interimar Andrei Ghiurov, care primește susținerea formațiunilor de opoziție.

Rolul instituțional al șefului statului este definit clar în textul fundamental al țării. Președintele este considerat simbolul unității naționale și reprezentantul statului pe scena internațională, cu anumite excepții.

El îndeplinește și funcția de comandant suprem al armatei, are competențe în numirea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și ai diverselor organisme de reglementare, poate desemna guverne provizorii și deține dreptul de veto asupra actelor legislative.

Hristo Pancugov, politolog la Noua Universitate Bulgară din Sofia, subliniază că, deși puterile oficiale sunt limitate, funcția devine extrem de semnificativă în contextul curent. El a explicat pentru DW că, pentru prima dată în istoria democratică modernă a Bulgariei, o majoritate absolută necontestată este deținută de o singură formațiune, în contrast cu o opoziție în declin.

Pancugov a adăugat că ar fi fost ideal ca dezbaterea să se concentreze mai mult pe capacitatea președintelui de a acționa ca un echilibru instituțional.

Andrei Ghiurov a reluat această temă într-un interviu acordat aceleiași publicații, declarând că observăm o concentrare a puterii care poartă mereu semnele unei alunecări către autocrație, și că un președinte trebuie să știe când să spună nu. În contrast, Iliana Iotova a refuzat să acorde un interviu pentru DW.

În fazele inițiale, campania s-a caracterizat prin evenimente de mică anvergură, absența dezbaterilor la televizor și o serie de atacuri personale între candidații principali. Totuși, în ultimele săptămâni, după incidentele din Marea Neagră, diferențele de poziționare a celor doi favoriți în privința sprijinului pentru Ucraina au ieșit în prim-plan.

Guvernul bulgar a inițial refuzat invitațiile de a participa la „Coaliția de Voință” și la inițiativa NATO împotriva dronelor, însă a schimbat poziția în privința celei din urmă după cele mai recente incidente. Iotova a pledat pentru formarea unei „Coaliții a Păcii”, prin care Bulgaria ar avea o voce diplomatică mai puternică în procesul de terminare a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

La un miting electoral, ea a afirmat că există mulți belicoși în țară, dar ea nu este unul dintre ei, și că, atâta timp cât va fi președinte și dacă va primi încrederea alegătorilor, niciun soldat bulgar nu va fi trimis în Ucraina.

Ea a încercat să liniștească electoratul, deși această posibilitate nu a fost o temă centrală în dezbaterea publică și a fost exclusă printr-o declarație parlamentară din 2025, care reafirma că forțele armate bulgare nu vor lua parte la ostilitățile de acolo.

Cu toate acestea, atacurile recente au creat presiuni suplimentare atât asupra șefei statului, cât și asupra partidului de guvernământ, Bulgaria Progresistă. Bulgaria ia în calcul activarea articolului 4 al NATO în urma incidentelor din Marea Neagră. Nicușor Dan a discutat această posibilitate cu președinta.

Boriana Dimitrova, partener administrativ al agenției de cercetare sociologică Alpha Research, a observat că atacurile au adus o situație geopolitică, anterior abstractă, direct în viața cotidiană a fiecărui cetățean bulgar. Mulți lideri europeni, printre care și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, au acuzat Rusia pentru aceste incidente. Faptul că autoritățile bulgare nu au indicat clar un vinovat a generat frustrări în întreaga țară.

Criticile la adresa politicii „ambigue” au influențat cursa?

După primul atac, Iotova a reunit Consiliul Consultativ pentru Securitate Națională.

Declarația aprobată ulterior nu a specificat sursa amenințării.

O săptămână mai târziu, după al doilea incident, prim-ministrul Radev a declarat că nu există dovezi clare pentru a acuza o anumită parte, dar logica indică că beneficiarul este Rusia.

Ulterior, el a solicitat o discuție cu ambasadorul Rusiei.

Critici la adresa unei politici externe considerate „ambigue” au început să influențeze cursa electorală. Boriana Dimitrova a menționat o ușoară scădere a suportului pentru Iliana Iotova.

Deși acest lucru nu amenință poziția sa de lider în primul tur, există un recul cauzat de ambiguitatea unor poziții adoptate.

Odată ce securitatea a devenit un subiect central al dezbaterei publice, un număr mai mare de cetățeni au ieșit în stradă la Sofia pentru a manifesta nemulțumirea lor față de ce percep ca o poziție neclară a autorităților. Vlada Țenova, una dintre manifestante, a declarat pentru DW că aceste incidente și atitudinea lipsită de fermitate a șefei statului și a prim-ministrului au devenit picătura care a umplut paharul, și că în ajunul alegerilor acest lucru ar trebui să acționeze ca un catalizator.

Aceste schimbări se reflectă și în cel mai recent sondaj realizat de Alpha Research. Deși participarea la vot estimată este în creștere, distanța dintre cei doi principali candidați s-a micșorat. Iotova rămâne în frunte și îl devansează pe Ghiurov cu aproximativ 12 puncte procentuale în primul tur, dar avantajul este mai mic decât anterior.

Totuși, aceste evoluții nu indică neapărat o inversare a raportului de forțe. Potrivit lui Pancugov, campania lui Ghiurov a fost afectată de întârzierea anunțului candidaturii, de lipsa de energie și de faptul că, înainte de a intra în cursă, a comentat rar actualitatea politică.

În plus, susținătorii formațiunii naționaliste pro-ruse Vazrajdane („Renașterea”), clasată pe locul al treilea în sondajele Alpha Research, sunt cei mai dispuși să voteze pentru Iotova într-un eventual al doilea tur.

Un factor decisiv ar putea fi faptul că atât GERB, cât și DPS, două dintre formațiunile tradiționale care au obținut împreună peste 660.000 de voturi în aprilie, nu au propus un candidat propriu pentru șefia statului. Potrivit datelor Alpha Research, jumătate dintre susținătorii GERB nu intenționează să meargă la vot în primul tur.

Partidul a dominat scena politică bulgară timp de 17 ani, dar a pierdut puterea în decembrie, după proteste anticorupție de amploare, susținute de formațiunile care îl sprijină pe Andrei Ghiurov.

Majoritatea celorlalți simpatizanți GERB sunt așteptați să voteze pentru Ghiurov, deoarece formațiunea s-a aflat tradițional în opoziție față de Partidul Socialist Bulgar, din care provine Iliana Iotova.

În același timp, campania lui Ghiurov și formațiunile naționaliste beneficiază de o mobilizare mai intensă, atrăgând alegători nemulțumiți de reacția prudentă a guvernului la atacurile cu drone. Boriana Dimitrova a concluziat că putem privi aceste alegeri ca pe primul test de încredere pentru formațiunea care a câștigat recent scrutinul parlamentar.

Ea a adăugat că, în perioade liniștite, centrul politic primește cea mai mare atenție, dar în timpuri turbulente, candidații cu poziții mai clare, indiferent de direcția lor, capătă o vizibilitate mai mare.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media