Capodopere ale patrimoniului național expuse la Art Safari în expoziția Război și pace
Ce spune cercetarea despre această expoziție?
Expoziția „Război și pace”, organizată de Art Safari New Museum în Pavilionul Istoric, aduce la lumină o selecție de capodopere de importanță națională și bunuri culturale deosebite, împrumutate din colecțiile unor instituții de prestigiu precum Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național Brukenthal. Vizitatorii pot admira piese care acoperă o gamă largă de epoci și contexte istorice, de la arma de oțel a lui Tudor Vladimirescu, la accesoriul personal al Ecaterinei Teodoroiu, până la documentele fotografice ale Szathmári și schițele de front ale lui Nicolae Grigorescu.
Aceste obiecte nu sunt doar artefacte; ele transformă istoria într-o poveste vizuală accesibilă publicului larg, facilitând înțelegerea relației complexe dintre violență și liniște.
Curatorul expoziției, Dragoș Vărșăndan, a conceput un eseu vizual care explorează modul în care societățile au investit războiul cu sensuri de glorie și eroism, în timp ce pacea a rămas o stare fragilă, adesea percepută ca o excepție și nu ca o normă. Traseul narativ pornește de la simbolurile clasice, precum Columna lui Traian, trece prin ororile Primului Război Mondial și analiza propagandei comuniste, pentru a ajunge la modul în care arta românească a documentat starea de conflict permanent și momentele rare de liniște.
Expoziția include lucrări semnificative ale lui Grigorescu, Aman și Tonitza, alături de fotografii, documente istorice și reviste, toate provenind din colecțiile instituțiilor partenere.
Dragoș Vărșăndan subliniază că proiectul s-a născut dintr-o neliniște contemporană, necesitatea de a asambla un puzzle din piese dispersate în diverse colecții.
Mai bine de 200 de lucrări au fost adunate din Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național de Artă, Muzeul Brukenthal, Biblioteca Academiei Române și colecții private.
El mulțumește pentru generozitatea partenerilor, notând că istoria devine astfel o poveste pe care vizitatorii o pot privi direct, înțelegând mai profund prețul plătit pentru păcile pierdute.
Din perspectiva cercetării, Prof. ing. Nicolae Noica, Membru de onoare al Academiei Române și Director general al Bibliotecii Academiei Române, explică rolul instituției. Biblioteca deține un fond documentar impresionant în Cabinetul de Stampe, Muzică și Hărți, care include grafică și fotografii de artiști români și străini.
În anul curent, sprijinind Art Safari, au fost împrumutate 26 de bunuri culturale mobile, reprezentând lucrări grafice ale artiștilor Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser și Ștefan Stoica Dumitrescu.
De asemenea, două albume fotografice ale lui Carol Popp de Szathmári și șase fotografii din secolul al XIX-lea au fost puse la dispoziție.
Un punct de interes este fotografia inedită care surprinde Constantin Brâncuși și Maria Tănase la Expoziția Universală de la New York din 1939, contribuind la expoziția dedicată Brâncuși.
Pentru Noica, este esențial ca aceste valori să iasă din spațiul exclusiv al cercetării pentru a intra într-un dialog viu cu societatea.
Secțiunea dedicată lui Carol Popp de Szathmări prezintă mărturii vizuale din Războiul de Independență (1877-1878). Artistul, în calitate de pictor și fotograf al Curții Domnești, a însoțit armata română în campania din Bulgaria.
„Scenă de război” a lui Sava Henția (1877-1878)!
Albumele „Suvenir din Războiul 1877” și „Suvenir din Campania 1877-1878”, din colecția Bibliotecii Academiei Române, conțin imagini ale Armatei Române, arătând tabere, spitale de campanie și poziții militare.
Fotografiile pe hârtie albuminată transformă conflictul într-o serie de mărturii vizuale, care funcționează simultan ca documente istorice și ca exemple de reprezentare oficială. Unul dintre albume este dedicat lui Ion Kalinderu, administrator al Domeniilor Coroanei și colecționar de artă.
Sava Henția a realizat „Scenă de război” (1877-1878), un desen în creion care înfățișează soldați adunați în jurul unui cal mort, într-o compoziție agitată cu fum în plan îndepărtat. Această lucrare se numără printre cele puține scene de luptă propriu-zise realizate de Henția pe tema Războiului de Independență.
Spre deosebire de scenele de campanie și viața cotidiană a Ambulanței, pe care le-a desenat pe loc, compozițiile de luptă au o construcție mai puțin firească, sugerând că artistul le-a conceput ulterior în atelier, probabil ca schițe pregătitoare pentru un tablou batalist mai mare, care nu a fost niciodată finalizat.
Ambele lucrări provin din colecția Bibliotecii Academiei Române.
Nicolae Tonitza a fost luat prizonier în luptele de la Turtucaia în septembrie 1916 și internat în lagărul de la Kîrdjali, în Bulgaria. Acolo, împreună cu Constantin Vlădescu și inginerul C.
Bunescu, a creat „Nu te lăsa!”, o revistă umoristică publicată în manuscris în patru numere, menită să ridice moralul camarazilor de captivitate. Coperta din 8 noiembrie 1917 este una dintre puținele mărturii vizuale directe ale acestei perioade din viața artistului.
Din aceeași revistă fac parte pagina cu rubrica „Cronica săptămânii” și caricatura „Vrabia mălai visează” (1917, tuș și acuarelă), acum expuse la Art Safari New Museum.
Secțiunea dedicată Muzeului Național de Istorie a României include exponate de manual: sabia lui Tudor Vladimirescu, lucrări ale lui Carol Popp de Szathmări care reprezintă Alexandru Ioan Cuza și Carol I, pictura „Dorobanțul” de Nicolae Grigorescu și ochelarii Ecaterinei Teodoroiu, Eroina de la Jiu. Dr. Cornel Ilie, Manager al MNIR, susține că participarea la această expoziție este o oportunitate de a aduce patrimoniul istoric mai aproape de public. Prin intermediul acestor exponate, se ilustrează contexte semnificative din istoria societății.
Piesele contribuie la o narațiune despre raportul fundamental dintre conflict și pace, oferind vizitatorilor perspective noi asupra trecutului și asupra modului în care experiențele războiului și ale păcii au fost păstrate în instituții muzeale.
Patrimoniul Muzeului Național Brukenthal păstrează mărturii ale unei Europe care a cunoscut războaie, schimbări politice și sociale, dar și perioade de construcție. Raluca Teodorescu, Manager al Muzeului Național Brukenthal, explică că împrumutul de lucrări pentru această expoziție permite o mai bună accesibilitate a colecțiilor. Expoziția „Război și pace” rămâne deschisă până pe 20 decembrie 2026, în cadrul sezonului curent, în str. Amzei nr. 13, din București.
Vizitatorii sunt invitați să descopere acest patrimoniu într-un context expozițional contemporan, reflectând asupra memoriei războiului și aspirației către pace, teme care au traversat epoci și generații.
Această colaborare între instituții și Art Safari New Museum subliniază importanța dialogului dintre istorie, artă și memoria colectivă, transformând obiectele din depozite în povești vii pentru publicul larg.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media