Actualitate

Cernavodă revine în parametri după creșterea Dunării

Bogdan Marin 19.11.2026

De unde vine energia acum?

Din iulie până în noiembrie, ambele reactoare ale Centralei Nucleare din Cernavodă au fost scoase din funcțiune din cauza nivelului scăzut al apei în Dunăre, o situație care a pus sub semnul întrebării securitatea sistemului de răcire. În prezent, însă, debitul fluvial s-a normalizat, iar centrala a revenit la parametrii de funcționare standard. Această informație a fost confirmată miercuri, 18 noiembrie 2026, de Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, care a precizat că unitățile 1 și 2 contribuie acum cu aproape 20% din necesarul total de producție a energiei electrice la nivel național.

Stocuri

Contextul declarației a fost o ședință la Palatul Victoria, la care premierul s-a întâlnit cu reprezentanții sectorului energetic și al marilor consumatori industriali. Cărbunaru a subliniat că datele prezentate sunt rezultatul evaluărilor curente, care indică o creștere a debitului apelor Dunării, factor esențial pentru răcirea reactoarelor. În paralel cu redresarea producției nucleare, reprezentantul Executivului a oferit detalii despre starea stocurilor de gaze. Acestea au atins un nivel de 85% în depozitele subterane, în timp ce procesul de extracție continuă neînterupt pentru a asigura necesarul de consum.

În privința rezervei de gaze, Cărbunaru a menționat că interconectarea prin conducta Negru Vodă oferă o cale de suplimentare a cantităților care intră în sistemul național, în caz de necesitate. Mai mult, proiectul Neptun Deep este așteptat să înceapă exploatarea încă din anul viitor. Odată ce extracția va deveni operațională, România va dispune de capacitatea deplină de a acoperi consumul intern, atât în sectorul rezidențial, cât și în cel industrial.

Extinderea capacității de producție

Pe frontul extinderii capacității de producție, oficialul a detaliat stadiul centralelor noi. Cea de la Mintia a intrat deja în faza de probe, cu o putere nominală ce va depăși 1.700 MW la conectarea la rețea. În ceea ce privește Iernut, testele pentru pornirea noii unități de 430 MW sunt programate să înceapă de anul viitor. Totodată, energia solară va redobândi un rol central începând cu luna aprilie a anului următor, iar evaluările sugerează că sursa regenerabilă devine resursa energetică dominantă.

Stocarea energiei electrice

Dezvoltarea rețelei de stocare a energiei electrice este accelerată prin scheme de sprijin finanțate din fonduri europene, respectiv PNRR și Fondul pentru Modernizare. Cărbunaru a afirmat că până la finalul anului în curs, adică în câteva săptămâni, România va avea o capacitate totală de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Istoricul opririi a început în vara anului curent, când seceta severă a redus debitul Dunării la aproximativ 1.600–1.750 mc/s, mult sub media multianuală de 4.700 mc/s specifică pentru luna noiembrie. Nivelul apei în bazinul de răcire a coborât la 180 cm, sub limita minimă de 230 cm necesară pentru funcționarea în siguranță a instalațiilor nucleare. Fără debitul necesar, condițiile termice nu puteau fi garantate, ceea ce a dus la decizia Nuclearelectrica de a opri controlat ambele unități, respectând toate protocoalele de securitate.

Cronologia opririi și repornirii

Procesul de repornire a fost inițiat abia după ce debitul Dunării a crescut stabil, iar nivelul apei a depășit pragul critic. Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național pe 6 noiembrie, după aproape trei luni și jumătate de inactivitate. Totuși, o defecțiune în partea clasică a unității a forțat o nouă deconectare pe 9 noiembrie, fără a afecta securitatea nucleară. Unitatea 2 a fost repornită la aceeași zi, la ora 00:42, fiind reconectată la rețea pe 11 noiembrie și atingând puterea nominală pe 12 noiembrie. Unitatea 1 a fost din nou sincronizată pe 14 noiembrie, moment din care ambele reactoare funcționează la capacitate plină. Această știre a fost publicată inițial pe Puterea.ro.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media