Comisia Europeană critică impozitarea bursieră din România

Ce a declanșat reacția Bruxelles-ului?

Comisia Europeană a deschis o procedură de întârziere a plății pentru modificările legislative adoptate de România privind fiscalizarea tranzacțiilor cu titluri de valoare.

În documentul intern, autoritatea europeană a subliniat că regimul fiscal diferențial, în funcție de locul de rezidență al intermediarului, ar putea încălca principiile liberei circulații a serviciilor din UE.

Care sunt noile cote de impozitare?

Investitorii români care operează prin intermediari străini ar putea fi afectați direct, în timp ce cei cu brokeri locali beneficiază de un sistem mai simplu și mai ieftin.

În anumite condiții, sistemul fiscal românesc prevede cote variabile în funcție de durata deținerii titlurilor și de tipul de intermediar.

Pentru acțiunițele deținută mai mult de un an, impozitul este de 3%, iar pentru cele vândute în mai puțin de 365 de zile, rata crește la 6%, conform modificărilor introduse în lege în 2026.

Cum afectează noul regim fiscal costurile și birocrația investitorilor?

În schimb, când tranzacțiile sunt realizate prin intermediari non-residenti din alte state membre ale UE sau din Spațiul Economic European, contribuabilii trebuie să execute obligațiile fiscale în mod autonom.

Astfel, impozitarea se bazează pe calculul unui câștig net anual, cu o rată de 16%, și necesită depunerea unei declarații separate.

De ce este importantă această critică?

Diferența de tratament nu se limitează doar la procentele de taxare.

În situațiile în care intermediarul este rezident fiscal în România, acesta acționează ca „reținător la sursă”, calculând câștigul, reținând taxele și viza treptat în buget. Această abordare reduce semnificativ sarcina administrativă pentru client. Totuși, când tranzacțiile sunt efectuate prin intermediari străini, investitorul devine autor al îndeplinirii obligațiilor de declarare, reglementării eventualelor corecții și plății eventualelor sarcini suplimentare.

Această situație poate genera confuzie și costuri adiționale, mai ales pentru investitorii începători.

Ce trebuie să facă România?

Comisia Europeană nu contestă existența unor reguli fiscale pentru câștigurile de capital, ci se concentrează pe modul în care acestea sunt aplicate.

Autoritățile din Bruxelles susțin că tratamentul asimetric al locației intermediarului poate dezavantaja serviciile oferite de platformele străine, reducând competitivitatea și limitând accesul la instrumente financiare. În plus, o astfel de politică fiscală ar putea încuraja dezechilibrele pe piață, determinând investitorii să-și mute activele în alte țări cu regimuri mai avantajoase.

Ce înseamnă pentru investitori?

Procedura de întârziere a plății a fost inițiată pe 1 octombrie 2026, iar autoritățile naționale au un termen de două luni să prezinte argumente și propuneri de corectare. Orice modificări legislative ar trebui să se alinieze cu normele comune ale Uniunii Europene privind non-discriminarea și accesul liber la servicii.

Experții estimează că una dintre soluțiile posibile ar fi standardizarea ratelor de impozitare, indiferent de locul în care este stabilit intermediarul, cu excepția unor cazuri specifice.

Noile reglementări pot duce la o redresare a politicii fiscale, eliminând eventualele privilegii locale și asigurând o echitate mai strictă. Pentru investitori, acestea ar putea însemna o reducere a costurilor de tranzacție în cazul utilizării brokerilor străini, dar și o standardizare a sarcinilor administrative.

Ce înseamnă pentru piața unică?

În schimb, dacă modificările vor fi aprobate în mod strict, există riscul ca contribuabilii să își piardă beneficiile unei taxări mai reduse, ceea ce ar putea crește volumul de reînlocuire a tranzacțiilor pe piață.

În final, decizia privind remedierea acestor nelinișți va fi un test important pentru coeziunea și eficiența pieței unice europene în ceea ce privește reglementarea instrumentelor financiare. Pentru București, aceasta înseamnă să-și demonstreze că poate respecta angajamentele UE fără a compromite inovația și competitivitatea pe segmentul capital.