Criza apărării europene: Bugete record, dar goluri majore în dotări
Bugete mari, capacitate mică?
Un document confidențial al Comisiei Europene dezvăluie o realitate îngrijorătoare: deși bugetele de securitate au atins cote istorice, structura defensivă a continentului suferă de lacune critice. Obiectivul de a avea o pregătire militară completă până în 2030 pare tot mai îndepărtat, în ciuda sumelor masive alocate.
Sursele obținute de Euronews dintr-un proiect de program de lucru pentru bugetul 2027 indică faptul că statele membre continuă să aibă deficiențe semnificative în dotările militare.
Situația se complică prin retragerea treptată a forțelor americane, proliferarea atacurilor hibride și ritmul lent de dezvoltare a noilor sisteme de apărare, factori care erodează planurile strategice ale UE.
Chiar dacă Europa a mobilizat sute de miliarde de euro, capacitatea operațională reală nu ține pasul cu ambițiile declarate. Această constatare figurează într-un raport de opt pagini, destinat aprobării la 4 noiembrie, care fixează prioritățile pentru 2027. Textul subliniază vulnerabilitatea crescândă a frontierelor externe, a infrastructurilor vitale și chiar a valorilor fundamentale ale blocului, toate supuse unor presiuni constante. Această evaluare internă se aliniază cu concluziile primului raport anual al Agenției Europene de Apărare, care a evidențiat nereglementarea persistentă a capabilităților armate din statele europene.
Cifrele arată o expansiune bugetară notabilă: cheltuielile totale pentru apărare au ajuns la 418 miliarde de euro în 2025. Totuși, aceste investiții nu s-au tradus automat în trupe capabile de răspuns imediat, sustenabilitate pe termen lung sau interoperabilitate eficientă între aliați.
Cât costă independența față de Washington?
Executivul european insistă asupra necesității unor eforturi suplimentare pentru a întări reziliența, pregătirea și viteza de reacție în scenarii de criză. Un punct critic este decizia președintelui Donald Trump de a reduce prezența militară americană pe continent, o mișcare integrată într-o reevaluare globală a dispozitivului SUA. Efectele directe includ retragerea unor capacități strategice de sprijin, esențiale pentru desfășurarea și funcționarea unităților combatante.
Comisarul Andrius Kubilius susține că Bruxelles-ul trebuie să își construiască propriul set de resurse strategice pentru a compensa golul lăsat de Washington. Conform estimărilor sale, costul construirii acestor capacități autonome ar putea atinge aproximativ 500 de miliarde de euro. În acest context, Comisia pregătește lansarea unor instrumente noi de apărare, într-un moment în care serviciile de informații prevăd că Rusia ar putea testa limitele NATO până în 2030.
Propunerile vizează consolidarea celor 27 de state membre prin inițiative precum crearea unui Instrument European pentru Capacități Strategice.
Acest mecanism ar acoperi domenii vitale, cum ar fi transportul militar de mare distanță, realimentarea aeronavelor în zbor, precum și apărarea în spațiul cosmic și cibernetic.
Executivul intenționează să ducă mai departe liniile directoare enunțate de președinta Ursula von der Leyen în discursul privind Starea Uniunii, susținut la Strasbourg. O componentă cheie a acestei strategii este Protocolul European pentru Situații de Urgență în domeniul securității. Acest mecanism ar facilita o reacție comună și rapidă a blocului european în cazul în care un stat membru se confruntă cu o amenințare directă și credibilă.
Deși von der Leyen a caracterizat inițiativa ca fiind echivalentul european al articolului 4 din Tratatul NATO, propunerea nu a reușit să obțină consensul total al tuturor statelor membre.
Bugete record, capacitate mică: Europa e gata de luptă?
În paralel, analizele curente explorează posibilitatea înființării unui Consiliu European de Securitate, în colaborare cu partenerii cei mai apropiați ai Uniunii.
Imperativul adoptării acestor structuri este dictat de intensificarea spectaculoasă a amenințărilor hibride.
Exemplele recente includ interceptarea unei drone încărcate cu explozibili în proximitatea unor transporturi ucrainene sensibile, incidente petrecute într-un aeroport german, sau scufundarea unor vase comerciale în Marea Neagră ca urmare a atacurilor cu drona.
Prezența constantă a dronelor de-a lungul flancului estic a forțat NATO să lanseze programul multilateral de apărare Eastern Sentry.
Paradoxal, deși investițiile în tehnologii de contramăsuri pentru drone au crescut de șase ori între 2024 și 2025, statisticile arată că doar o treime dintre programele europene din acest segment vor fi livrate efectiv până în 2030.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media