Criza politică pune în pericol ratingul de investiție al României

Impasul politic și provocările noului Guvern

Instabilitatea politică lovește direct statutul de credit al României. Criza actuală nu mai e doar un capitol intern; ea a devenit o amenințare reală pentru ratingul de investiție. Malgorzata Krzywicka, analist senior la Fitch Ratings, a arătat recent că viitorul acestui calificativ depinde critic de capacitatea executivului de a menține ritmul reducerii datoriilor publice. Mai mult, guvernul trebuie să ofere o proiecție fiscală care să inspire încredere investitorilor.

Într-o declarație pentru Bloomberg, expertul a precizat că fiecare zi în care guvernanța funcțională lipsește amplifică dubiile legate de capacitatea statului de a implementa reformele necesare. Lipsa de predictibilitate în domeniul bugetar devine astfel un factor de risc major.

Deși România a reușit să evite o scădere a notelor de credit acum două luni, contextul s-a agravat considerabil.

Eșecul repetat al încercărilor de a constitui un cabinet cu sprijin parlamentar solid a dus la o deteriorare vizibilă a atmosferei politice. În acest context, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru a prelua conducerea guvernului.

Perspectiva negativă a Fitch și necesitatea corecției

Noul prim-ministru desemnat se confruntă cu o provocare majoră: construiește o echipă administrativă și obține votul de învestitură într-un parlament marcat de o fragmentare accentuată. Aici, constituirea unei majorități stabile este o sarcină extrem de dificilă. Reprezentanții Bloomberg atrag atenția asupra faptului că un nou impas în procesul de formare a guvernului ar prelungi starea de incertitudine. Acest lucru ar intensifica riscurile asupra echilibrului bugetar și asupra credibilității suverane a țării.

Agenția Fitch Ratings a păstrat, la finalul lunii iulie, nota României la nivel de BBB-, ultima treaptă care permite accesul la categoria investițiilor. Totuși, decizia a venit cu o perspectivă negativă.

Analista Krzywicka avertizează că fiecare săptămână în care blocajul politic persistă fără o rezolvare clară complică semnificativ menținerea acestui statut.

Ea a remarcat că ceea ce ar fi trebuit să fie o reorganizare rapidă a executivului, imediat după prăbușirea guvernului din primăvară, s-a extins neașteptat pe tot parcursul verii. Ajunși în mijlocul lunii septembrie, absența unei soluții definitive continuă să genereze tensiuni.

Crescerea economică nu compensează deficitul

Pe plan fiscal, Fitch estimează că România are nevoie de o corecție de aproximativ 1,5 puncte procentuale din produsul intern brut pentru a asigura stabilitatea datoriilor pe termen mediu. Proiecțiile pentru anul 2026 indică un deficit bugetar de circa 5,9% din PIB, valoare inferioară obiectivului oficial fixat la 6,2%. Deși se observă o reducere substanțială față de nivelul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024, agenția consideră vitală elaborarea unui buget pentru 2027 și prezentarea unei traseu credibile spre un deficit de 3% din PIB.

Krzywicka sugerează că optimizarea colectării veniturilor din impozitare reprezintă una dintre cele mai eficiente căi pentru a continua consolidarea fiscală, având în vedere că spațiul pentru tăieri suplimentare de cheltuieli este deja restrâns, în condițiile măsurilor de austeritate adoptate anterior.

Creșterea economică nu este suficientă pentru a compensa deficitul. Fitch monitorizează cu atenție dinamica economică a României, afectată de o expansiune lentă și de presiuni inflaționiste persistente. Analistul agenției a respins ipoteza conform căreia o accelerare a PIB-ului ar putea substitui necesitatea ajustării bugetare.

„Beneficiile obținute prin creștere sunt marginale și nu se compară deloc cu amploarea corecției financiare necesare. O economie mai dinamică, în izolare, nu va rezolva problema deficitelor mari”, a afirmat Krzywicka.

Prognozele indică o ușoară recesiune a economiei naționale în 2026, urmată de o recuperare în 2027, deși ritmul de creștere va rămâne sub media de dinaintea pandemiei.

Costuri ridicate de finanțare și atenția altor agenții

Impactul se resimte clar și pe piețele financiare. Conform datelor Bloomberg, titlurile de stat românești se tranzacționează la randamente apropiate de cele tipice pentru statele cu rating speculativ. Asta înseamnă că România suportă cele mai mari costuri de finanțare dintre toate țările membre ale Uniunii Europene.

Totuși, Krzywicka explică această reziliență prin îmbunătățirea deficitului în cursul anului curent și prin fluxul de fonduri europene primite, care au acționat ca un tampon. Acești factori au permis statului să continue accesarea creditelor de pe piețele internaționale, chiar și în pofida incertitudinilor politice și fiscale.

Situația este urmărită atent și de celelalte mari agenții de rating globale.

S&P Global este așteptat să își revizuiască evaluarea României la începutul lunii viitoare, în timp ce Moody’s a confirmat anterior nota Baa3, de asemenea cu o perspectivă negativă.