Criza profesorilor: Cine va preda disciplinele fundamentale în România?

Cum afectează deficitul de cadre didactice școlile din București?

În România, lipsa de profesori calificați a devenit o problemă structurală, afectând chiar și școlile de prestigiu din București. Într-o discuție susținută de prof.

Sorin Ivan, creatorul emisiunii DC Edu, și de Mihnea Costoiu, rector al Politehnicăi, s-a analizat posibilitatea construirii unui model educativ specific României, într-un context marcat de deficitul de specialiști.

De ce alertele nu mai sunt doar în mediul rural?

Sorin Ivan a subliniat că alertele privind lipsa personalului didactic nu mai provin exclusiv din zonele rurale, ci ajung și în școlile de prestigiu din capitală. În absența profesorilor titulari, posturile sunt ocupate temporar de suplinitori sau de foști angajați ai sistemului, adică pensionari, care merită recunoștință pentru implicarea lor continuă. Întrebarea esențială rămâne: cum se poate promova o reformă ambițioasă și un învățământ de calitate, dacă nu dispunem de forța de muncă necesară?

Politehnica poate fi un model european de succes!

Ivan a sugerat că Politehnica București ar putea oferi un exemplu relevant, având un caracter european, în domeniul său larg de competențe. Mihnea Costoiu a susținut că instituția de învățământ din România este serioasă și productivă, indiferent de criticile frecvente. El a evocat o tradiție instituțională și culturală solidă, argumentând că ultimii ani au fost caracterizați de o concentrare excesivă asupra aspectelor negative, ignorând realizările.

Politehnica a traversat o perioadă dificilă după anii 1990, când cererea pentru ingineri și expertiză tehnică a scăzut dramatic, punând în pericol supraviețuirea sectorului. Prin vizite constante în liceele din toată țara și dialoguri cu sute de companii, s-a demonstrat importanța crucială a ingineriei și tehnologiei pentru renașterea națională.

Ce poveste are Politehnica de spus?

Astăzi, universitatea numără 42.000 de studenți, iar în anul universitar curent, primirea a 15.000 de cursanți în primul an confirmă calitatea elevilor, descriși ca excepționali, bine pregătiți și plini de speranță.

Sorin Ivan a reluat tema potențialului tinerilor, definindu-i ca inteligenți și dotați cu un talent extraordinar, comparabil cu resursele naturale ale țării, cum ar fi aurul, uraniul sau apa. Conceptul de „aur cenușiu”, folosit de academicianul Malița, a fost invocat pentru a descrie capitalul uman. Deși există profesori de calitate, alții caută o carieră stabilă sau o oportunitate de promovare. Ivan a întrebat direct rectorul ce elemente lipsesc din ecuație: decidenții sau viziunea strategică?

Cum pot tinerii să-și atingă potențialul în educație?

Mihnea Costoiu a confirmat existența unei finanțări insuficiente și a unei lipse de continuitate în visionarea sistemului.

El a recunoscut că, deși au existat perioade scurte de abundență bugetară, alimentate de fonduri europene, acestea au fost urmate de dispariția bruscă a acestor surse, lăsând un gol financiar.

Cum se asigură finanțarea și continuitatea?

Lipsa unui buget constant și a unei viziuni clare a fost agravată de transformările sociologice care au diminuat statutul școlii.

Cine poartă responsabilitatea cadrelor didactice?

Rectorul a admis și o parte din responsabilitatea cadrelor didactice, care nu au reușit să impună valorile lor în societate.

Consecințele se resimt în tratarea profesorilor, care sunt adesea criticați, considerați cu preț mic și remunerați inadecvat, suportând povara sistemului în special în ultimii ani.