Cum a devenit poliția un actor politic în 2024?

Un raport ascuns, dar revelator

Când Administrația Prezidențială a desecretizat documentele CSAT despre alegerile din 2024, un singur raport a ieșit din umbră — cel al serviciului secret din cadrul Ministerului de Interne. Puțin cunoscut publicului, acesta a adunat informații concrete, rezultate din ani de antrenament intens în cibernetică. Ofițerii români au lucrat strâns cu omologii din UE, urmărind tiparele campaniilor de dezinformare care au lovit Europa. Unele le-au trecut printre degete.

Cel mai clar exemplu? Raportul MAI a scos la lumină o campanie pe TikTok, orchestrată de influenceri care susțineau candidatura lui Călin Georgescu — dar plătiți cu bani asociați PNL. Serviciul secret a identificat chiar firma care a gestionat operațiunea: Kensington de PR, un nume familiar în cercurile politice. Aceeași firmă care, de altfel, continuă să activeze astăzi.

Tot poliția a urmărit un om de afaceri care s-a întâlnit cu o persoană legată de Federația Rusă. În raport, numele sunt anonimizate, dar contextul sugerează că discuția a fost înregistrată. Ofițerii susțin că au discutat acțiuni capabile să afecteze suveranitatea României. Nu se spune dacă această suveranitate a fost cu adevărat periclitată — doar că tiparele seamănă cu cele din 2022, când Rusia a atacat Ucraina. Concluziile, totuși, nu le trag serviciile. Le trag decidenții.

Dezinformare plătită de PNL, promovată

În schimb, după apariția documentarului Recorder , realizat de jurnalistul Alex Nedea, MAI a reacționat fulgerător. Purtătorul de cuvânt, Georgian Drăgan, a ținut o conferință de presă dură, plină de acuzații. Ar fi putut fi scrisă de echipa Recorder — atât de mult a confirmat ceea ce filmarea doar insinuase: o castă în fruntea MAI, dispusă să apere poziția cu orice preț.

Documentarul arăta, pe baza datelor oficiale de la inspectoratele de poliție, că aproximativ 600 de posturi-cheie sunt ocupate prin delegare. O practică care creează dependență, spre deosebire de numirile prin concurs. Ce a făcut MAI? A tratat critica ca pe o amenințare la adresa statului. Drăgan a susținut că scopul filmării era destabilizarea instituțiilor.

Ironia? În raportul către CSAT — lucrat luni întregi — MAI nu a putut dovedi nicio astfel de intenție. Acum, într-o singură declarație, o declară reală. „În materialul publicat astăzi au fost preluate doar informații parțiale care să ajute scopului urmărit — destabilizarea instituțiilor statului român”, a spus Drăgan. Un cine, de fapt, destabilizează?