Actualitate

Diana Șoșoacă: Banii europeni pleacă spre Kiev, nu spre pensiile românilor

Simona Dragomir 22.10.2026

Proteste care vor cuprinde tot continentul?

Eurodeputata Diana Șoșoacă a trasat o linie dură împotriva conducerii Uniunii Europene, acuzând blocul că și-a inversat prioritățile financiare. În viziunea sa, resursele sunt pompate exclusiv în conflictul din Est, în detrimentul nevoilor vitale ale cetățenilor: pensiile și salariile.

Mesajul vine într-un moment tensionat, marcat de tulburările sociale din Franța, unde lidera mișcării SOS România vede o paralelă istorică cu revoluțiile din prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai precis cu anul 1848, dar și cu dinamica socială din 1879.

Conform interpretării eurodeputatei, valul de nemulțumire nu va rămâne izolat în Franța sau Belgia. Protestele au potențialul de a cuprinde întregul continent, inclusiv România, semnalând o criză de legitimitate a sistemului democratic european. O atenție deosebită a fost acordată modului în care autoritățile franceze gestionează manifestațiile. Șoșoacă susține că violențele sunt adesea instrumentale: structurile de ordine, poliția și jandarmii, își trimit agenți în rândul manifestanților pentru a crea haos deliberat. Astfel se oferă un pretext valid pentru intervenția forțelor de securitate. Practica, cunoscută și din experiența românească, a fost observată chiar de parlamentară la Strasbourg, în ianuarie și februarie, în timpul dezbaterilor privind acordul Mercosur.

Participând la protestul fermierilor, alături de reprezentanți din România, ea a fost lovită cu gaze lacrimogene de jandarmi, deși statutul de europarlamentar ar fi trebuit să-i ofere protecție.

Bruxelles a declanșat o revoluție?

Pentru Șoșoacă, acest exces de forță ilustrează natura dictatorială a regimului condus de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen, transformând democrația într-o tiranie bazată pe gaze și violență împotriva cetățenilor pașnici.

Critica s-a extins și către Albania, unde protestele recente sunt atribuite unei inginerii politice din partea UE. Analiza eurodeputatei trasează o linie directă între evenimentele din Balcani și „revoluția portocalie” din Ucraina din 2014, sugerând că instituțiile europene ar fi finanțat mișcările de stradă.

Un indicator concret ar fi vizita unui vicepreședinte al Parlamentului European în Albania, care a felicitat manifestanții, confirmând, în opinia lui Șoșoacă, că Bruxelles-ul a inițiat o revoluție.

Totuși, în Franța și Belgia, extinderea protestelor este legată de sentimentul că toți banii din bugetul UE sunt direcționați către Kiev, pentru efortul de război. Întrebarea retorică este simplă: dacă dorim pace, de ce continuăm să livrăm arme și fonduri lui Volodymyr Zelensky pentru a lupta împotriva Rusiei? Rezultatul este un deficit critic de fonduri pentru sectorul muncitor, industrie și educație.

Cum coexistă paradoxal tehnologia și sărăcia?!

Acest lucru explică prezența masivă a elevilor și studenților pe străzile Parisului, tineri nevinovați politic, dar ținta unei mișcări de reprimare violente.

Contrar afirmațiilor oficiale, eurodeputata insistă că nu protestatarii sunt violenți, ci existența multor infiltrați din corpuri de jandarmi și poliție, ai căror scop este provocarea incidentelor. Dinamica amintește de modelul din Gaza, unde lipsa reacției prompte a comunității internaționale în primele două ani a dus la un număr mare de victime palestiniene.

Același risc se aplică acum Franței, unde copiii și tinerii foarte tineri ies în stradă pentru a-și apăra drepturile, într-un moment în care se simte o distanță mare față de realitatea democratică ideală.

În plan economic intern, dificultățile României și ale altor state membre sunt puse în sarcina finanțării excesive a Ucrainei.

Rusia, un exemplu inversat!

Paradoxul secolului XXI este descris astfel: omenirea investește enorm în tehnologia spațială, vizând explorarea Lunii sau a Marte, dar nu mai poate asigura resursele de bază pentru populație, cum ar fi pensii și salarii decente.

Datoria acumulată de la băncile europene nu s-a tradus în dezvoltare locală, ci a fost canalizată către „dictatura” de la Kiev, considerată responsabilă de crime împotriva umanității prin continuarea conflictului. Participarea Comisiei Europene la acest masacru împotriva Rusiei este văzută ca o nebunie care a epuizat fondurile și a degradat calitatea vieții.

Comparativ, Rusia este prezentată ca un exemplu pozitiv, unde alimentele sunt de calitate superioară și unde se respectă dreptul la o viață sănătoasă, aspecte pe care le observă frecvent la vizitele sale. În contrast, Uniunea Europeană, prin acordul Mercosur, ar introduce pe piață produse alimentare de calitate inferioară, incluzând carne artificială și legume modificate, contribuind la sărăcie și suferință.

Această perspectivă inversează, totuși, responsabilitatea istorică.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media