Escaladare periculoasă în Marea Neagră: șase nave atacate, marinari uciși și riscuri pentru România

„Double tap” explică numărul mare de victime?

Tensiuni în creștere în Marea Neagră: șase vase lovită, pierderi umane și amenințări directe la adresa României

Într-o serie de evenimente care au stârnit îngrijorare pe scară internațională, șase nave au fost ținte ale atacurilor în spațiul Mării Negre într-un interval de doar zece zile. Aceste incidente, atribuite în mare parte unor vehicule zburătoare fără echipaj de fabricație rusă, generează o nouă rundă de întrebări privind securitatea maritimă pentru țările aliate din zona nord-estică a NATO, subliniază presa britanică.

La inițiativa Bucureștiului, o ședință specială a Consiliului Nord-Atlantic va fi organizată marți, pe data de 20 octombrie, cu scopul de a analiza strategiile de descurajare și apărare în acest bazin, conform unui comunicat emis de Ministerul Afacerilor Externe din România.

Primul semn al agresiunii la adresa navei comerciale Alfa Watan, aflată în proprietate turcească și care naviga spre portul românesc Sulina, a fost o explozie îndepărtă, perceptibilă în primele ore ale zilei de 6 octombrie, la aproximativ 70 de mile marine de orașul de coastă Biala. Această navă fusese vizată de drone aeriene și navale, despre care există suspiciuni ferme că aparțin armatei ruse. Când echipajul feribotului bulgăresc Dioscuria a ajuns la locul incidentului, a descoperit o ambarcație de salvare răsturnată și veste de salvare plutind pe suprafața apei. Cele zece persoane care compuneau echipajul navei Alfa Watan nu au fost însă găsite vii.

Șase zile după primul incident, o altă navă, HS Dignity, a fost lovită de drone în largul coastei Bulgariei. În acest caz, unsprezece membri ai echipajului au pierdut viața. Până în ziua de joi, agresivitatea s-a extins până în spațiul aerian și în apele teritoriale ale României. Două cisterne destinate transportului de substanțe chimice, numite Wine Trader și Yara J, au fost atacate și au fost văzute în flăcări. Alți șapte marinari erau considerați dispăruți.

Conform analizei publicate de The Guardian, concentrarea a șase atacuri într-o perioadă atât de scurtă, care includ și navele Able și Chelsea-3, marchează o escaladare dramatică a conflictului maritim, care se apropie periculos de granițele statelor NATO. În timp ce ochii lumii erau îndreptați spre riscurile în Strâmtoarea Ormuz, Marea Neagră a devenit, în ultimele luni, o rută maritimă cu un nivel de periculozitate crescut.

Într-o perioadă de doar o săptămână și jumătate, numărul marinarilor decedati în acest bazin a depășit numărul militarilor americani uciși pe parcursul întregului conflict în Iran.

Compania Ambrey, specialistă în asigurări maritime și evaluare a riscurilor, a emis un avertisment conform căruia nu există semne că presiunea asupra transportului comercial în Marea Neagră, care include fluxuri de cereale și petrol, ar fi în declin. Tarifele de asigurare pentru traversarea acestei regiuni au înregistrat o creștere semnificativă. Tomas Alexa, analist principal la Ambrey, a semnalat o intensificare marcantă a incidentelor începând din luna iulie. Estimările indică faptul că forțele ruse sunt responsabile pentru aproximativ 80% dintre aceste atacuri.

Alexa sugerează că numărul mare de victime din ultima perioadă poate fi corelat cu tehnica cunoscută ca „double tap”, unde se combină drone aeriene cu drone de suprafață. Aceste din urmă pot purta încărcături explozive cu o masă de până la jumătate de tonă. Navele de dimensiuni reduse, care folosesc în mare parte rețeaua de canale a Dunării, s-au scufundat cu rapiditate.

„Incidențele la adresa navelor comerciale din Marea Neagră nu sunt un fenomen nou, însă observăm o creștere atât în frecvența loviturilor, cât și în extinderea lor teritorială”, a precizat Alexa.

El a adăugat că profilul navelor țintite nu s-a modificat: sunt vase implicate în comerț cu Ucraina.

„Scopul Rusiei este evident: diminuarea exporturilor ucrainene de cereale și alte produse agricole.”

În urma serii de atacuri, traficul naval spre porturile ucrainene a scăzut semnificativ. Tarifele de asigurare au sărit în sus, iar operatorii maritimi au devenit mai reticenți în a desfășura operațiuni în acest bazin, indiferent dacă navele transportă mărfuri ucrainene sau nu.

Din totalul de peste 60 de marinari care și-au pierdut viața în Marea Neagră de la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina în februarie 2022, majoritatea absolută a decedat în ultimul an.

În luna septembrie, Joint War Committee, organismul care coordonează piața de asigurări din Londra, a extins zona considerată cu risc ridicat, cuprinzând întregul bazin, cu excepția apelor teritoriale ale Turciei, României, Bulgariei și Georgiei. Amenințarea nu se oprește la Marea Neagră strictă. Atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră s-au intensificat, de asemenea, în mod semnificativ în ultimul an.

Todor Gheorgiev vorbește la o televiziune bulgară!

Experții subliniază mai mulți factori care contribuie la extinderea conflictului în apropierea coastelor statelor membre NATO. Moscova a Pe măsură ce navele au încercat să navigheze mai departe de coastă pentru a evita pericolele, natura amenințărilor s-a transformat: de la mine subacvatice la drone cu rază de acțiune mărită.

După scufundarea navei Alfa Watan, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „navele comerciale și echipajele nevinovate sunt vizate, iar oameni și-au pierdut deja viața pe mare”. Într-o intervenție la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), colonelul Joby Rimmer, consilier militar britanic de rang înalt, a afirmat că atacurile care nu fac distincția între obiective militare și nave civile, sau care cauzează daune excesive civililor în raport cu avantajul militar așteptat, pot încălca dreptul internațional umanitar și Convenția ONU privind dreptul mării.

„Fiecare incident crește riscurile pentru echipajele de toate naționalitățile, ridică costurile asigurărilor și limitează aprovizionarea cu alimente a celor care depind de aceste fluxuri. Regatul Unit este profund îngrijorat de consecințele ample ale crizelor succesive în domeniul maritim internațional. Rutele maritime sigure și stabile sunt un bun comun global, de care beneficiem cu toții”, a subliniat el.

Operatorii din sectorul maritim au avertizat că aceste atacuri ar putea avea efecte mai largi asupra comerțului în Marea Neagră, inclusiv asupra activității porturilor bulgare.

Într-un interviu recent acordat unei televiziuni bulgare, Todor Gheorgiev, proprietarul unei agenții de transport maritim, a avertizat că Marea Neagră riscă să devină o „zonă moartă”. „De fiecare dată când rușii sunt prinși după ce au lovit o navă cu una dintre dronele lor, susțin că vasul transporta arme”, a declarat el.

„Armele nu sunt transportate în Ucraina prin Marea Neagră”.

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a caracterizat atacurile produse în apropierea apelor teritoriale ale țării sale drept „absolut inacceptabile”. Oficialii bulgari solicită sprijinul Uniunii Europene și al NATO pentru întărirea securității, în paralel cu eforturile de cooperare regională cu Turcia și România. Deși autoritățile bulgare au evitat să atribuie direct responsabilitatea Rusiei, ele au afirmat că nu există „nicio logică” în ipoteza că Ucraina și-ar ataca propriile transporturi maritime.

„Nu avem dovezi clare și concludente pentru a atribui vina uneia dintre părți”, a spus Radev.

„Cu toate acestea, așa cum am menționat anterior, logica indică că rezultatul este în avantajul Federației Ruse”.

Pe măsură ce agresivitatea rusă în transportul maritim se apropie de granițele statelor NATO, Alianța se confruntă cu provocări de securitate tot mai complexe. Organizația încearcă deja să Statele NATO afectate ar putea fi nevoite să invoce articolul 4 din Tratatul Alianței, o măsură care precede activarea articolului 5, care privește apărarea colectivă, notează The Guardian.

Articolul 4 a fost activat de două ori în contextul războiului din Ucraina: imediat după invazia din 2022 și, în 2025, după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez. Acest articol prevede consultări oficiale între aliați atunci când un stat consideră că securitatea sa este amenințată.

În ziua de joi, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a întâlnit cu președintele Bulgariei, Rumen Radev, și cu președintele României, Nicușor Dan, pentru a analiza securitatea în Marea Neagră.

„NATO va continua să colaboreze îndeaproape cu aliații noștri din regiunea Mării Negre, adaptând, după cum va fi necesar, postura de descurajare și apărare”, a declarat Rutte. O altă consecință a intensificării atacurilor este riscul reapariției unei crize alimentare la nivel mondial. Ucraina și Rusia sunt exportatori importanți de cereale, la fel ca România.

Considerăm Marea Neagră ca pe o arteră globală pentru aprovizionarea cu alimente, a declarat ministrul român de Externe, Oana Țoiu, la o conferință de securitate organizată săptămâna trecută la Varșovia. Din păcate, în ultimele luni, aceasta a devenit cea mai mortală mare în ceea ce privește numărul marinarilor care și-au pierdut viața.

Asta înseamnă că trebuie să ne sporim investițiile în descurajare și apărare, a încheiat ea.