Europa regândește educația: Suedia revine la manuale, Spania vrea să interzică TikTok
IA ajută deja mulți elevi!
Europa reformulează raportul dintre educație și tehnologie: Suedia readuce cărțile, Spania vizează TikTok, iar România se confruntă cu criza competențelor
Într-un context în care algoritmi de inteligență artificială preiau sarcini care aparțineau elevilor, iar rețelele sociale expun tinerii la pericole tot mai mari, mai multe state din Europa își reevaluează modul în care tehnologia se integratează în școli. Suedia a decis să readucă în prim-plan manualele tipărite și practica scrisului de mână, în special la nivel primar, în timp ce Spania a declanșat o procedură pentru a cere suspendarea temporară a TikTok.
În România, unde aproape jumătate dintre adolescenți nu ating nivelul minim de competență la citire, provocarea este să se învețe copiii să gândească autonom, înainte de a le preda dispozitivele digitale.
După mai bine de zece ani în care a mizat pe digitalizarea sistemului școlar, Suedia schimbă direcția politică. Autoritățile încearcă astfel să reducă dependența de ecrane și să consolideze abilitățile de bază ale copiilor. Doar în 2025, guvernul suedez a alocat 755 de milioane de coroane suedeze pentru achiziția de manuale și materiale didactice, iar pentru 2026 a prevăzut încă 555 de milioane de coroane.
Obiectivul este ca elevii să aibă acces la manuale adecvate pentru fiecare materie, fără ca materialele digitale să înlocuiască automat cărțile. Începând cu 1 iulie 2024, legislația a fost modificată pentru a consolida accesul elevilor la manuale și alte materiale educaționale. Guvernul a subliniat că instrumentele digitale trebuie introduse la vârste și în condiții în care sprijină învățarea, nu o împiedică.
Situația din România apare ca un contrast clar. Deși manualele tipărite și caietele sunt încă folosite în școli, rezultatele la evaluările internaționale arată dificultăți tot mai mari în înțelegerea și aplicarea informațiilor. Potrivit raportului PISA 2025, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în septembrie 2026, 48% dintre elevii români de 15 ani se aflau sub nivelul de bază la citire, 52% la matematică și 46% la științe.
Aceasta nu înseamnă că nu știu să citească sau să scrie, ci că întâmpină dificultăți în identificarea ideilor principale, interpretarea informațiilor și folosirea cunoștințelor în situații concrete.
Situația s-a înrăutățit față de evaluarea din 2022, când 41,7% dintre elevii români se aflau sub nivelul de bază la citire.
În același timp, inteligența artificială este deja folosită de o parte importantă a elevilor. Potrivit aceluiași raport, 40% dintre adolescenții români utilizează cel puțin o dată pe săptămână aplicații conversaționale bazate pe AI pentru a învăța.
Aproximativ 33% le folosesc pentru documentarea asupra unor subiecte noi, 31% pentru rezumarea textelor și 33% pentru redactarea temelor.
Raportul mai arată că elevii români petrec, în medie, 1,6 ore pe zi folosind dispozitive digitale la școală pentru învățare și alte 1,7 ore pentru activități recreative.
Totodată, 29% declară că dispozitivele digitale le distrag frecvent colegii în timpul orelor de științe.
Importanța scrisului de mână este susținută și de cercetări din domeniul neuroștiințelor.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, publicat în revista Frontiers in Psychology în ianuarie 2024, a analizat activitatea cerebrală a 36 de studenți în timp ce, pe de-o parte scriau de mână și, pe de alta, tastau cuvinte.
Folosind electroencefalografia, cercetătorii au identificat modele de conectivitate cerebrală mai extinse în timpul scrisului de mână decât în timpul tastării. Autorii consideră că aceste diferențe pot avea implicații pentru procesele de memorare și învățare.
Aurora Oprea, consilier vocațional, consideră că problema educației digitale nu ține doar de instrumentele utilizate, ci și de abilitățile pe care copiii trebuie să le dezvolte înainte de a deveni utilizatori independenți ai tehnologiei. Din perspectiva mea, scrisul de mână nu este doar o tehnică veche de a pune cuvinte pe hârtie, ci un instrument esențial de autocunoaștere, structurare a gândirii și formare a identității viitorului adult.
Sira Rego cere eliminarea materialelor!
Atunci când un copil scrie de mână, el nu doar notează o informație, ci învață să își organizeze ideile, să aibă răbdare și să își asume propriul ritm, abilități fără de care nu își poate descoperi cu adevărat vocația, explică specialista pentru Adevărul.
Aceasta atrage atenția că scrisul de mână presupune un ritm diferit de cel al tastării și poate încuraja selectarea și organizarea informațiilor. Scrisul de mână este mai lent decât tastarea, iar această încetinire este un avantaj uriaș.
Copilul este obligat să filtreze informația, să aleagă ce este important și să lege ideile între ele, ceea ce îi antrenează capacitatea de a analiza probleme și de a lua decizii asumate mai târziu în carieră, continuă ea. În opinia sa, investițiile în digitalizarea școlilor trebuie însoțite de măsuri care să consolideze competențele fundamentale ale elevilor. S-a pus căruța înaintea cailor.
În România, s-a investit masiv în table inteligente și dispozitive, dar s-a neglijat fundamentul: capacitatea copilului de a înțelege ceea ce citește și de a-și exprima coerent propriile gânduri.
Un copil care nu își poate structura o idee pe hârtie nu va deveni mai creativ doar pentru că are o tabletă în față, subliniază Aurora Oprea.
Debaterea europeană privind relația copiilor cu tehnologia depășește însă problema rezultatelor școlare. În timp ce Suedia încearcă să reducă dependența educației de ecrane, Spania a deschis o nouă confruntare cu una dintre cele mai populare platforme sociale în rândul tinerilor.
Pe 10 noiembrie 2026, Ministerul spaniol al Tineretului și Copilăriei a solicitat Agenției Spaniole pentru Protecția Datelor să analizeze suspendarea temporară a TikTok, în urma unei investigații jurnalistice realizate de organizația Maldita. es.
Investigația a identificat, într-un interval de 35 de zile, 1.183 de materiale explicite care prezentau abuzuri sexuale asupra copiilor și care acumulaseră aproximativ 48 de milioane de vizualizări.
Jurnaliștii au documentat și existența unor conturi implicate în solicitarea, promovarea sau distribuirea unor asemenea materiale. Potrivit Maldita. es, dintre 50 de videoclipuri semnalate platformei, doar cinci au fost eliminate complet în urma procedurilor de raportare și contestare.
Alte 13 au fost restricționate în Spania, în timp ce 29 au fost considerate de platformă ca neîncălcând regulile sale, iar trei nu aveau o soluție definitivă la momentul verificării.
Ministrul Sira Rego a cerut platformei eliminarea materialelor, colaborarea cu procurorii și prezentarea unor măsuri verificabile pentru prevenirea reapariției conținutului ilegal. Solicitarea nu echivalează însă cu suspendarea efectivă a TikTok. Decizia ar urma să fie luată de autoritățile competente, în condițiile prevăzute de legislația europeană. Cazul readuce în atenție o problemă mai amplă: protecția copiilor nu poate depinde exclusiv de capacitatea părinților de a controla timpul petrecut în fața ecranelor. Platformele au propriile obligații privind identificarea și gestionarea conținutului ilegal, iar autoritățile trebuie să poată interveni atunci când mecanismele de protecție sunt insuficiente.
La nivel european, Regulamentul privind serviciile digitale, cunoscut drept Digital Services Act (DSA), impune platformelor online obligații de transparență, mecanisme de raportare a conținutului ilegal și măsuri pentru protejarea minorilor. În cazul platformelor foarte mari, precum TikTok, Comisia Europeană are competențe de supraveghere și poate investiga posibile încălcări sistemice ale regulamentului. Sancțiunile pot ajunge până la 6% din cifra de afaceri anuală mondială a companiei. În situații grave și în condiții juridice stricte, legislația permite inclusiv solicitarea restricționării temporare a accesului la un serviciu digital, ca măsură de ultimă instanță.
O asemenea decizie nu poate fi luată arbitrar și presupune o procedură care implică autoritățile competente și control judiciar.
În România, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) este coordonatorul serviciilor digitale, în baza Legii nr. 50/2024. Utilizatorii români pot depune plângeri la ANCOM atunci când consideră că o platformă nu respectă obligațiile prevăzute de DSA.
În cazul platformelor stabilite în alte state membre, autoritatea română poate transmite sesizările către coordonatorul competent. Pentru platformele foarte mari, supravegherea respectării obligațiilor sistemice revine în principal Comisiei Europene, în colaborare cu autoritățile relevante. Prin urmare, România dispune de instrumente europene pentru semnalarea și investigarea posibilelor încălcări, chiar dacă ANCOM nu poate decide unilateral închiderea unei platforme precum TikTok.
Cum îi pregătim pe copii pentru o lume în care tehnologia este omniprezentă rămâne o întrebare deschisă. Răspunsul pare a fi într-o echilibrare între digitalizare și fundamenturi clasice. Suedia și Spania arată că politica educațională europeană intră într-o fază nouă, unde se pune accent pe calitatea învățării, nu doar pe cantitatea accesului la tehnologie.
Pentru România, provocarea este dublă: a îmbunătăți competențele de bază ale elevilor și a asigura că platformele digitale respectă obligațiile de protecție a minorilor. Doar astfel, tehnologia poate deveni un aliat al educației, nu o sursă de confuzie și dependență.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media