Europa riscă un blocaj politic major în plină negociere a bugetului UE

Cine oprește mașinăria UE?

Europa se află într-un punct în care o furtună politică perfectă amenință să paralizeze deciziile de fond.

În timp ce blocul comunitar se pregătește să negocieze cel mai mare buget din istoria sa, o serie de alegeri naționale în cele patru economii majore – Germania, Franța, Italia și Spania – creează un mediu de incertitudine care pune în pericol orice negociere.

Aceste patru țări concentrează în jur de 60% din puterea economică și demografică a Uniunii. Analiza publicată de Politico subliniază dificultatea cu care Bruxelles-ul va trebui să obțină un consens în lunile viitoare, într-un context de presiuni externe fără precedent.

Semnele acestei tensiuni au devenit vizibile la cel mai recent summit european.

După două zile de discuții intense, șefii de stat nu au reușit să facă progrese substanțiale privind bugetul de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, iar dezbaterile s-au transformat în dispute aspre pe tema politicii energetice.

Mai grav, documentele finale nu conțin niciun angajament clar pentru atingerea unui acord politic până la finalul anului, deși președintele Consiliului European, António Costa, a insistat ferm asupra acestui termen.

Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a recunoscut pentru Politico că toată lumea era conștientă de necesitatea unui acord până la sfârșitul anului, dar a considerat că alegerile din Spania fac respectarea calendarului aproape imposibilă, în timp ce scrutinurile programate anul viitor în Franța și Italia vor complica și mai mult procesul.

Spania va organiza alegeri pe 29 noiembrie, iar sondajele sugerează că dreapta și extrema dreaptă vor prelua puterea după opt ani de guvernare socialistă sub Pedro Sánchez. Premierul spaniol va fi în plină campanie electorală în timpul întâlnirilor europene din 13 și 26 noiembrie. Indiferent de rezultat, formarea unui noul guvern la Madrid este așteptată abia în ianuarie, ceea ce ar putea întârzia negocierile bugetare. În Franța, Emmanuel Macron își încheie mandatul în aprilie 2027 și nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.

Marine Le Pen este favorită în sondaje.

Patru diplomați europeni citați de Politico au menționat că Macron a recunoscut, într-o discuție cu ușile închise la summit, că nu va mai avea mandatul politic necesar pentru a semna un acord asupra bugetului UE în ultimele luni ale președinției sale.

În Germania, cancelarul Friedrich Merz se confruntă cu o scădere accentuată a popularității și cu ascensiunea partidului de extremă dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD). Deși următoarele alegeri federale sunt programate abia în 2029, situația politică îi limitează disponibilitatea de a face compromisuri la Bruxelles. Italia se pregătește, la rândul său, pentru alegeri în octombrie 2027. Un diplomat european consideră însă că premierul Giorgia Meloni ar putea convoca scrutinul mai devreme.

„Anul viitor va fi mai rău”, a avertizat un diplomat european de rang înalt, sub protecția anonimatului.

Atacați din trei direcții?

Problemele interne apar într-un moment în care UE se confruntă cu provocări externe majore. Donald Trump pune sub semnul întrebării alianțele tradiționale care au stat la baza securității europene timp de generații.

Rusia desfășoară o campanie de acțiuni ostile pe teritoriul european, de la atacuri cibernetice și sabotaje până la incidente cu drone. Printre acestea se numără și o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, atribuită Kremlinului de autoritățile germane. China își consolidează controlul asupra lanțurilor de aprovizionare esențiale și pune presiune pe industria europeană prin exporturile sale ieftine.

„Acum suntem atacați din trei direcții: dinspre SUA, Rusia și China”, a declarat fostul ministru lituanian de Externe Gabrielius Landsbergis, în prezent cercetător invitat la Universitatea Stanford. Premierul belgian Bart De Wever a avertizat, la rândul său, că puterile externe urmăresc divizarea Europei.

Ei caută să ne dezbine.

Vor să fiți divizați, a spus acesta, adăugând că adversarii UE cunosc punctele în care o pot vulnerabiliza.

Ucraina rămâne una dintre cele mai urgente probleme pentru Bruxelles. Potrivit estimărilor FMI, Kievul se va confrunta anul viitor cu un deficit bugetar de 30-35 de miliarde de dolari, în timp ce Rusia continuă să atace infrastructura energetică ucraineană înaintea iernii.

Această nevoie de finanțare există în pofida celor 90 de miliarde de euro pe care UE a convenit deja anul trecut să le pună la dispoziția Ucrainei.

Președintele Volodimir Zelenski a avertizat, la summit, că o eventuală înfrângere a țării sale ar putea determina aproximativ 20 de milioane de ucraineni să se refugieze în Uniunea Europeană.

„Rusia ne ucide. Nu vor să se oprească”, a declarat Zelenski.

O posibilă soluție pentru finanțarea Ucrainei ar fi utilizarea celor aproximativ 200 de miliarde de euro din activele rusești imobilizate la Euroclear, instituția financiară cu sediul în Belgia.

Dar nici în această privință statele membre nu au ajuns la un acord, Belgia blocând o serie de inițiative.