Europarlamentarul AUR aduce la București Comisia specială pentru criza locuințelor

De ce România lipsește de pe agenda europeană a crizei locative?

Misiunea dedicată crizei locative din Parlamentul European se mută în capitala României, eveniment organizat la inițiativa deputatei AUR/ECR Georgiana Teodorescu. Această delegație a Comisiei speciale HOUS va sta de vorbă cu autoritățile și partenerii locali în intervalul 26-28 octombrie.

Georgiana Teodorescu, care acționează ca membru activ al acestei comisii și negociază poziția Grupului ECR pe acest subiect sensibil, reușește să plaseze România pe harta agendei europene.

Obiectivul central este punerea în lumină a dificultăților concrete cu care se luptă cetățenii noștri atunci când încearcă să obțină un loc de locuit.

Deputații europeni vor avea șansa de a analiza specificul provocărilor din România, care diferă radical de cele întâlnite în metropolele occidentale deja vizitate de membrii Comisiei.

Georgiana Teodorescu s-a distins prin integrarea conceptelor din Planul Simion pentru locuințe în documentul final aprobat de plen în luna martie, devenind astfel singurul reprezentant român implicat direct în negocierile acestui dosar complex.

Există o discrepanță clară între statutul juridic formal al drepturilor la locuință și situația reală de pe teren. Georgiana Teodorescu a subliniat că România constituie un exemplu de referință crucial pentru orice economie post-comunistă în tranziție. Cum a reușit Georgiana Teodorescu să aducă criza locativă românească în centrul atenției europene? Specificul țării noastre combină una dintre cele mai ridicate cote de proprietate individuală a locuirii din întreaga Uniune Europeană cu o problemă gravă de aglomerație și cu o ofertă extrem de restrânsă de locuri în sectorul social.

Prezența la București va permite colegilor săi europarlamentari să observe direct această prăpastie dintre ce scrie în legi și ce se întâmplă în practică.

Mai mult, vizita va facilita studiul structurilor particulare de deținere a proprietății, specifice spațiului din Europa Centrală și de Est, dar și evaluarea eficienței și a limitelor proiectelor finanțate din fonduri europene în rezolvarea necesităților de locuire.

Aceste considerații au fost exprimate de deputată imediat după ce Conferința Președinților, instanța supremă de decizie a Parlamentului European, a validat oficial această misiune.

Cum a diminuat acest proces importanța sectorului?

Sistemul de locuire din România poartă amprenta transformărilor structurale masive care au urmat căderii regimului socialist. Datele din anul 2024 arată că 94,4% dintre cetățenii români dețineau proprietate locativă, un record absolut la nivelul blocului comunitar, contrastând puternic cu media europeană de 68%.

Georgiana Teodorescu explică faptul că această cifră impresionantă a proprietarilor este, în mare parte, rezultatul privatizării în masă a parcărilor de locuințe publice realizată după 1989.

Acest proces a diminuat semnificativ importanța sectorului social, ponderea acestuia în fondul național scăzând de la peste 30% la o valoare de sub 2%. Astfel, România se află într-o situație în care piața de închirieri este foarte îngustă, iar stocul de locuințe sociale rămâne insuficient față de cererea existentă. În anul 2022, la nivel național erau disponibile doar 16.290 de unități sociale, în timp ce numărul cererilor depășea pragul de 40.000.

Capitala se confruntă cu un deficit similar de proporții mari între oferta disponibilă și cererea exprimată.

Faptul că rata proprietarilor este foarte mare nu asigură automat condiții de trai adecvate. Statisticile din 2024 relevă că 40,7% din populația României trăia în unități suprapopulate, ocupând locul al doilea la nivel european, imediat după Letonia, și depășind cu peste dublul media UE, care se situază la 16,9%.

Georgiana Teodorescu atrage atenția asupra faptului că aceste indicatori subliniază diferența dintre simpla deținere a unei proprietăți și accesul la un spațiu locativ decent, accesibil și funcțional.

Este esențial să ne uităm dincolo de statisticele brute privind ocuparea locuințelor pentru a înțelege condițiile reale de existență ale familiilor.

Misiunea parlamentului european la București va reprezenta, prin urmare, o ocazie unică de a evalua cum arhitectura fondului imobiliar din România influențează accesul la locuire de calitate, cu accent pe gospodăriile vulnerabile din punct de vedere socio-economic.

Totodată, se va analiza în ce măsură politicile implementate la nivel național și european pot contribui la reducerea disparităților persistente dintre drepturile legale, disponibilitatea efectivă a locurilor și calitatea vieții.