Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, se opune dezincriminării consumului de droguri

Dezincriminarea: o alegere periculoasă?

Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a exprimat clar opoziția față de propunerea de dezincriminare a deținerii de droguri pentru consum personal. El subliniază că o astfel de modificare ar putea submina eforturile de combatere a traficului ilicit și ar crea un climat de impunere a consumului.

Marinescu își bazează poziția pe experiența acumulată în timpul mandatului său, când a susținut prioritizarea acțiunilor judiciare împotriva infracțiunilor grave, inclusiv traficului de droguri.

Ce învață Ministerul Justiției din experiență?

Într-un post pe Facebook din 9 octombrie, a subliniat că lupta trebuie să se concentreze pe rețelele de distribuție ilegală și să se intensifice demersurile pentru a demonta aceste structuri criminale.

Deși recunoaște că propunerea senatoarei Victoria Stoiciu conține elemente justificate, Marinescu avertizează că aceasta ar putea avea efecte contraproducente.

Care sunt pericolele dezincriminării?

În special, ar putea încuraja consumul de droguri de mare risc, precum eroina sau cocaina, iar persoanele neîncarcerate pot deveni mai reticente să ofere informații utile investigațiilor, slăbind astfel capacitatea statului de a acționa eficient împotriva rețelelor de trafic.

În loc de reducerea responsabilității penale, fostul ministru propune o reevaluare a mecanismelor existente. Sugerează ajustarea competențelor parchetelor și optimizarea procedurilor pentru a aplica pedepse alternative, menținând instrumentul normativ în esența sa, dar asigurând o aplicare proporțională și justă.

Ce alternative există la reducerea sancțiunilor?

Marinescu subliniază că lupta împotriva drogurilor nu se limitează la sistemele penale. Necesită o abordare integrată care include prevenire, educație, asistență socială, servicii de sănătate și suport psihologic. El insistă pe creșterea resurselor alocate acestor domenii, argumentând că fără intervenție precoce, orice măsură penală rămâne incompletă.

Cum funcționează o abordare integrată?

Proiectul depus de senatoarea neafiliată Victoria Stoiciu, susținut de Cristian Ghinea și Daniel Fenechiu, prevede înlocuirea infracțiunii de deținere pentru consum cu contravenții. Pentru drogurile de risc (ex.

canabis în cantități mici) se propun amenzi între 1.000 și 1.500 lei, iar pentru cele de mare risc (eroina, cocaina, sinteze) între 1.500 și 3.000 lei.

Ce propune Senatul în proiectul legislativ?

Proiectul include și evaluarea obligatorie a consumatorilor, mai ales minorilor, și posibilitatea de a crea spații de consum supravegheat în unități medicale, cu scopul de a reduce riscurile asociate consumului.

Stoiciu a subliniat că inițiativa nu vrea să legalizeze consumul, ci să transforme deținerea pentru consum propriu din infracțiune penală în contravenție, păstrând ilegalitatea actului.

Ce clarificări aduce Stoiciu?

Ea menționează că traficul de droguri va rămâne pedepsit cu aceleași severități, iar scopul este de a evita încărcarea sistemului judiciar cu cazuri de geringă gravitate, permițând concentrarea resurselor pe faptele mai grave.

Articolul original, publicat pe Ziare. com, a generat interes public și reflectă o discuție națională despre echilibrul dintre libertate individuală, sănătate publică și eficiența justiției penale în contextul consumului de droguri. Fostul ministru Marinescu reafirmă că fără un aparat judiciar puternic și nealterat în fața traficului, orice măsură de flexibilitate privind consumatorii ar putea submina eforturile colective de reducere a impactului drogurilor asupra societății.