Fraude bancare: peste 170 de sesizări pentru credite contractate ilegal în acest an

Fraudele bancare prin credite ilegale te-au prins în plasă?

Fraudele bancare prin credite contractate ilegal continuă să lovească mulți cetățeni.

Conform datelor recente, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a înregistrat peste 170 de sesizări privind astfel de abuzuri în cursul acestui an.

Scenariile implică adesea împrumuturi luate în numele victimelor sau sume transferate direct către hoți, generând prejudicii care se măsoară în zeci de mii de euro.

Cele mai frecvente plângeri primite de CSALB descriu situații în care consumatorii descoperă brusc că au datorii semnificative față de instituțiile financiare. De obicei, hackerii au inițiat credite folosind identitatea lor.

În majoritatea incidentelor, victimele au oferit voluntar accesul la parole, date confidențiale, telefoane mobile sau aplicații de home banking către persoane necunoscute. Pe lângă aceste cazuri, centrul analizează și situațiile în care clienții au contractat singuri împrumuturi, pentru a le remite ulterior către conturi neidentificate. Motivul?

De ce băncile refuză negocierile cu victimele fraudelor?

Dorința de a investi în criptomonede, acțiuni sau de a acoperi alte fraude percepute.

Pagubele financiare raportate în dosarele examinate de CSALB ating pragul de 20.000 de euro.

Totuși, procesul de conciliere se lovește de o problemă majoră: băncile refuză în marea majoritate a situațiilor cererile de negociere. Argumentul principal invocat de instituțiile bancare este faptul că aceste cazuri sunt deja în atenția organelor de poliție. Mai mult, sistemul de securitate al băncilor nu a fost spart direct, ci conturile au fost accesate cu ajutorul propriilor titulari.

Alexandru Păunescu, reprezentant al Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, subliniază gravitatea unui fenomen care devine tot mai răspândit. El avertizează că „creditele false” generează pierderi uriașe, suportate integral de consumatorii care au facilitat accesul infractorilor la dispozitivele lor digitale. Majoritatea acestor credite frauduloase sunt finalizate online, după ce hoții manipulează emoțional victimele, pretinzând că provin de la bancă, poliție sau BNR. Există și cazuri în care presiunea psihologică exercitată de criminali a determinat oamenii să ia credite și să transfere banii în conturile controlate de aceștia.

Cum te protejezi de fraudele bancare prin credite ilegale?

O altă categorie de înșelătorii exploatează dorința de profit rapid prin piața financiară; folosind aplicații de control de la distanță, infractorii pot furi economii acumulate ani de zile sau pot solicita împrumuturi în numele celor înșelați în doar câteva secunde.

Pentru a contracara aceste tendințe, CSALB recomandă o verificare riguroasă a autenticității oricăror apeluri sau mesaje care solicită operațiuni financiare urgente. Este crucială prudența în cazul solicitărilor de identificare video, deoarece înregistrările pot fi folosite ulterior prin tehnologii deepfake pentru a trece de sistemele de autentificare.

Atacatorii pot utiliza clipuri video și audio pentru a ocoli barierile de securitate ale băncilor.

Consumatorilor li se reamintește că instituțiile financiare nu cer niciodată date de acces (utilizator, parolă) sau coduri de autorizare (PIN, CVV), indiferent de canalul de comunicare.

Se recomandă evitarea accesării linkurilor primite prin SMS, WhatsApp, e-mail sau rețele sociale care par a fi de la bancă, mai ales când se cere acțiune rapidă sau introducerea datelor personale. Nu se descarcă aplicații la cerința altor persoane și nu se urmează instrucțiuni telefonice care semnalează urgențe pentru plăți, transferuri sau blocarea conturilor. Monitorizarea periodică a tranzacțiilor și activarea notificărilor sunt esențiale pentru detectarea imediată a oricărei mișcări suspecte.