Actualitate

Friedrich Teja Bach la Târgu Jiu: Brâncuși, fotografia și puterea formei

Simona Dragomir 24.10.2026

Ce spune Teja Bach despre Brâncuși?

Între 22 și 26 octombrie, Târgu Jiu găzduiește Conferința Internațională „Filosofia Formei”. Evenimentul adună o comunitate eclectică de specialiști: de la artiști vizuali, istorici de artă și filosofi, până la experți în conservare, restaurare, matematică sau optoelectronică.

Printre cele mai așteptate intervenții s-a numărat cea a lui Friedrich Teja Bach, istoricul de artă german considerat cel mai influent analist global al operei lui Brâncuși. L-au însoțit Dr.

Doina Lemny, expert internațional de top în viața și creația sculptorului, și David Grob, colecționar britanic de referință, deținător al unui număr impresionant de fotografii originale realizate de artist.

Dezbaterile au fost conduse de Dr. Jonathan Vernon, istoric de artă din Londra, cunoscut pentru specializarea în sculptura modernă. În prelegerea sa, Teja Bach a subliniat importanța aparatului de fotografiat, pe care Brâncuși l-a adoptat personal. Potrivit istoricului, imaginile fotografice nu erau simple copii ale operelor, ci un ghid autoritar menit să directiveze publicul în modul corect de a percepe și interpreta forma sculpturală.

Schimbul de opinii cu auditoriul a fost dinamic, istoricul german răspunzând la toate întrebările cu stilul său distinctiv.

Teja Bach a oferit și o analiză nuanțată asupra dualității artistice a lui Brâncuși.

Fotografia, esența sculpturii?

Deși ca sculptor era un clasicist obsedat de perfecțiune și precizie, în rolul de fotograf se descoperise un romantic. Artistul cultiva deliberat imperfecțiunile tehnice și erorile de dezvoltare, scopul fiind captarea intimității artistice și a vibrației formelor.

Istoricul a mai menționat faptul că în anii finali ai existenței sale, Brâncuși a renunțat la crearea unor piese noi, concentrându-se exclusiv pe rearanjarea obsesivă a lucrărilor existente în atelier.

El percepea spațiul laboratorului ca pe o structură vie, o pânză temporală, contrar muzeelor, instituții care, în viziunea sa, reduceau arta la produse statici, desprse de contextul lor originar.

Dr. Doina Lemny, autoarea unor studii valoroase și recunoscute la nivel mondial despre opera lui Brâncuși, a adus în discuție o perspectivă unică. Ea a susținut că fotografia și sculptura sunt elemente indisolubil legate în cosmosul vizual al artistului. Muzeele greșesc frecvent prin separarea lor, în vreme ce Brâncuși considera imaginea bidimensională un mediu esențial pentru a elibera și exprima esența tridimensională a sculpturilor.

David Grob, colecționarul britanic care deține peste 2.000 de fotografii originale ale lui Brâncuși, a fost prezent la Târgu Jiu și pentru vernisajul expoziției Brâncusi.

Brâncuși, armă diplomatică!

Fotografia. Atelierul Invizibil. A prezentat detalii neașteptate despre rutina zilnică din atelierul marelui sculptor.

Viața de acolo era dominată de procesul fotografic; oaspeții care se cazau la artist nu puteau folosi baia dimineața, deoarece cada era transformată constant într-un laborator improvizat de dezvoltare, unde se spălau zeci de imagini.

O secțiune distinctă a conferinței a fost rezervată diplomației culturale, moderată de Aura Woodward, directoare Institutului Cultural Român din Londra. Au intervenit Simona Mirela Miculescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar, delegat permanent al României la UNESCO; Cristian Bădescu, ambasadorul României în Norvegia; Janina Sitaru, șefa de cabinet a vicepreședintelui Parlamentului European Victor Negrescu, fost secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe; și Raluca Neagu, ministru consilier la Direcția Diplomație Culturală, Educație și Știință, din același minister.

Tema centrală a dezbaterilor a fost ideea unanim acceptată de diplomații de carieră, conform căreia impactul cultural masiv al lui Brâncuși, vizibil în artă, filozofie, muzică și științe, trebuie transformat într-o platformă strategică de diplomație culturală. Capitalul simbolic asociat cu numele său este excepțional și necesită o valorificare mult mai eficientă de către statul român, inclusiv prin alocarea unor resurse financiare corespunzătoare pentru întărirea imaginii și statutului țării pe plan internațional.

Diplomatica culturală reprezintă o investiție pe termen lung, iar Brâncuși trebuie să devină un instrument central în această strategie.

Este crucială stabilirea unei legături mai strânse între figura lui Brâncuși și România, pentru a încuraja vizitatori din întreaga lume să-l cunoască la locul natal, în special la Târgu Jiu.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media