Fritz răspunde Wagenknecht: „Încă o doamnă care jignește românii
Fritz se adresează direct doamnei Wagenknecht!
Politica germană pare a fi intrată într-un ciclu de confruntări verbale cu România, iar Dominic Fritz, la conducerea USR, a ales să reacționeze direct la cele două voci extremiste care au vizat cetățenii noștri din Germania. Ultimele declarații au venit din partea Sahră Wagenknecht, înființatoarea Alianței Sahra Wagenknecht (BSW), un partid de stânga populistă care cere eliminarea alocațiilor pentru copiii românilor care nu locuiesc pe teritoriul german.
Este a doua oară în câteva zile când Fritz răspunde unei politiciene germane, după ce anterior a contraspremat Alice Weidel, copreședinta Alternativei pentru Germania (AfD), care la 28 octombrie a acuzat români de exploatare a sistemului de protecție socială.
Într-o postare pe rețelele sociale, liderul USR a scris că încă o reprezentantă a extremelor politice germane a decis să calomniaze cetățenii români, de data aceasta din tabăra stângii radicale. Ea dorește ca muncitorii români din Germania să fie privați de sprijinul financiar pentru copii rămași acasă.
Fritz a menționat că românii care își exercită dreptul de muncă în Germania aduc anual între 6 și 9 miliarde de euro în conturile statului german.
El a subliniat că discursul agresiv al extremistelor este uniform: caută mereu un țap ispășitor în loc să îmbunătățească condițiile de viață.
„Nu-i putem lăsa”, a concluzionat Fritz, în timp ce trimitea un mesaj video către interesată.
În înregistrarea video, Fritz se adresează direct doamnei Wagenknecht, rugând-o să nu mai copieze stilul doamnei Weidel. El critică exemplul folosit de aceasta, care susținea că politica germană ar trebui să se concentreze pe Bitterfeld, un oraș din estul Germaniei, în detrimentul Bucureștiului.
Fritz explică că, deși inițial poate părea o aliterație simpatică, din punct de vedere economic, comparația nu are sens. Bucureștiul deține un produs intern brut pe cap de locuitor cu aproximativ 30% mai mare decât cel al districtului Bitterfeld. Capitala României nu extrage resurse de la alte regiuni.
Alocația pentru copii nu e pomană, ci drept!
Fritz continuă argumentația sa subliniind că, deși înțelege că interesată poate nu cunoaște alte orașe românești care încep cu litera B, alegerea acestui exemplu este nepotrivită. El explică că peste o jumătate de milion de cetățeni români contribuie cu impozite pe salariu și contribuții sociale la bugetul german, o sumă totală estimată la 7, 8 sau 9 miliarde de euro.
În comparație, alocațiile pentru copiii care rezidă în România reprezintă doar în jur de 1% din acest total, adică o fracțiune neglijabilă. Mai mult de atât, în multe cazuri se plătește doar diferența față de sprijinul oferit în România.
Liderul USR subliniază că alocația pentru copii nu constituie o pomană în Germania, ci un drept al celor care plătesc impozite pe venituri.
Dacă această sumă se taie unui zidar din Botoșani al cărui copil învață acasă, acesta primește mai puțin pentru aceeași muncă decât colegul său din Bitterfeld.
„Salariu egal pentru muncă egală, doamnă Wagenknecht, asta era cândva politica de stânga”, declară Fritz.
El recunoaște că nu i se pare plăcut că aproape 60.000 de copii români trăiesc permanent fără unul dintre părinți, deoarece celălalt muncește pe un salariu modest în Uniunea Europeană.
Totuși, pedepsirea acestor copii prin tăierea alocației este, în opinia sa, un act dezgustător.
Contextul acestor declarații vine după ce, la 30 octombrie, Sahra Wagenknecht a publicat o declarație în presa germană, în care a descris situația ca o exploatare a sistemului social. Ea a cerut ca statul german să nu mai plătească alocații pentru copiii care nu locuiesc pe teritoriul țării, susținând că politicienii trebuie să se gândească mai mult la Bitterfeld decât la București.
Această poziție a urmat imediat după controversa declanșată de Alice Weidel, care la 28 octombrie a acuzat migranții români de profitare excesivă a protecției sociale germane.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media