Ghigiu la Bruxelles: fiecare euro din PNRR trebuie încasat
De ce e critic termenul de 6 noiembrie?
România cere eliberarea tuturor fondurilor din PNRR
Mihai Alexandru Ghigiu, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a zăbovit la Bruxelles pentru a discuta cu Raffaele Fitto, vicepreședintele Comisiei Europene. Discuția a vârstuit modalitatea prin care Bruxelles-ul poate valida progresul din Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și direcția viitorului exercițiu financiar 2028-2034.
Ghigiu a cerut o abordare flexibilă, dar strict ancorată în Decizia de Punere în Aplicare a planului. Rezultatele reale trebuie recunoscute prin documentele oficiale și mecanismele de certificare deja funcționale în țară. Prioritatea imediată: identificarea soluțiilor, în colaborare cu ministerele de linie și serviciile Comisiei, pentru a asigura încasarea fiecărui euro alocat.
Cât a reușit România să încaseze până acum?
Contextul termenelor este critic: 6 noiembrie este limita de timp în care autoritățile române trebuie să transmită la Bruxelles documentele necesare pentru a răspunde cererilor de clarificare și a demonstra îndeplinirea obiectivelor și jaloanelor asumate. Bugetul total al PNRR revizuit se ridică la 20,1 miliarde de euro, dintre care aproximativ 13,5 miliarde provin din componenta de grant, iar restul este acoperit prin componenta de împrumut.
Din această sumă globală, România a reușit până în prezent să încaseze doar aproximativ 13,2 miliarde de euro.
Ce s-a discutat despre viitorul cadru financiar?
În acest moment, instituția europeană analizează două dosiere majore: cererea de plată numărul 5, cu o valoare aproape de 2,1 miliarde de euro, și cererea de plată numărul 6, cea finală, evaluată la circa 4,35 miliarde de euro.
Conversația cu oficialii europeni a acoperit și tema implementării programelor finanțate prin Politica de Coeziune pentru perioada 2021-2027, dar și contururile viitorului cadru financiar multianual 2028-2034. Pentru Ghigiu, politica de coeziune rămâne un instrument strategic al Uniunii, înțelegând că pentru România ea se traduce în infrastructură de bază – drumuri, spitale, școli, sisteme de apă și canalizare – și în creșterea competitivității economice.
Ministerul a subliniat că există încă regiuni care funcționează în ritmuri diferite, iar fondurile europene sunt esențiale pentru reducerea acestor decalaje teritoriale.
Cine a fost prezent la întâlnirea din Bruxelles?
La întâlnirea din capitala belgiană au participat din partea Comisiei Declan Costello, director general al Direcției Generale pentru Reforme (SG REFORM), Maria Teresa Fabregas Fernandez, director general adjunct al aceleiași direcții, Patrick D’Souza, director general al Direcției Generale pentru Stabilitate Financiară (DG ECFIN), și Laura Rinaldi, șefa de unitate în cadrul SG REFORM. Delegația română a fost completată de secretarul de stat din MIPE, Carmen Moraru, și de membrii echipei tehnice.
Situația administrativă rămâne tensionată.
De ce e tensionată situația administrativă?
Luni seară, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat existența a aproximativ 2.400 de cereri de plată neonorate în cadrul PNRR, ale căror status trebuie clarificat înainte de termenul-limită de 6 noiembrie.
Vineri, Ghigiu a precizat că persistă dificultăți nerezolvate legate de ultimele două cereri de plată și a anunțat consultări cu miniștrii de resort și cu reprezentanții Comisiei.
„Timpul disponibil este limitat, iar răspunsurile către Bruxelles trebuie să fie rapide, complete și corespunzător documentate”, a concluziat șeful MIPE, subliniind urgența administrativă a procesului de recunoaștere a rezultatelor.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media