Greta Thunberg susține elevii din Franța: „Este timpul să ne ridicăm

Cât de violentă a fost reacția autorităților?

Greta Thunberg, activista suedeză de 23 de ani, a ieșit marți în stradă alături de elevii din Franța care protestează împotriva condițiilor precare din școli. Mitul s-a desfășurat în fața liceului Paul Eluard, din Saint-Denis, o suburbie muncitorească din nordul Parisului.

Prezența sa a coincis cu o nouă zi de mobilizare a tinerilor, care părăsesc sălile de clasă pentru a-și exprima nemulțumerea.

Devenită celebră la adolescență prin lupta împotriva schimbărilor climatice, Thunberg a subliniat că tinerii din Franța au nevoie de un sprijin mai consistent din partea comunității internaționale. Ea a transmis jurnaliștilor că lumea urmărește cu atenție aceste mișcări și că este inspirată de curajul tinerilor care își cer respectarea drepturilor esențiale.

Activista a îndemnat publicul să recunoască faptul că, fie că problema ține de alocarea insuficientă a bugetelor școlare, fie că vine de la criza ecologică sau de la inechitățile sociale, este timpul ca generația tânără să se ridice pentru a-și apăra viitorul.

Un punct sensibil discutat în contextul protestelor a fost modul în care autoritățile gestionează demonstrațiile.

Câte școli au fost blocate?

Thunberg a considerat că prezența și acțiunile poliției semnală o violență extremă, demonstrând dorința oficialilor de a menține starea de fapt și de a ignora pretențiile studenților.

În nenumărate episoade, forțele de ordine au apelat la gaze lacrimogene și la împingere fizică a manifestanților, ceea ce a generat sute de persoane rănite și mii de arestări.

Mișcarea, care a intrat în a patra săptămână de existență, s-a extins pe plan național, incluzând marșuri ample, blocaje la sute de școli și, în anumite situații, ciocniri violente cu jandarmii.

Guvernul a fost forțat să suspende folosirea grenadelor asurzitoare în săptămâna precedentă, decizia fiind luată după ce un adolescent a suferit o amputare a unei mâini în urma impactului cu un astfel de dispozitiv.

Dimineața de marți, elevii s-au regrupat la intrările multiple instituții din Paris și alte centre urbane, agitate cu pancarte și strigând prin megafone. Mai multe marșuri erau programate pentru orele următoare. Edouard Geffray, ministrul Educației, a declarat pentru emisiunea de la France Inter că aproximativ 200 de școli nu și-au desfășurat activitatea normal, deși a notat că unele închideri erau preventiv, deoarece instituțiile se aflau pe traseul parcurilor de protest.

Cum reacționează scena politică?

Până la ora prânzului, Ministerul Educației a raportat o ușoară scădere a cifrei: 214 de licee erau blocate marți, față de 224 înregistrate în vineri și 800 în data de 6 octombrie.

Paralel, Ministerul Învățământului Superior a comunicat că 35% din instituțiile aflate în jurisdicția sa au experimentat disfuncționalități. Organizația studențească Union Etudiante a estimat că 90% dintre cele circa 70 de universități din țară sunt fie „blocate”, fie „închise”.

Pe scena politică, dezbaterile au fost aprinse. Politicienii din stânga au criticat dur modul în care a fost gestionată ordinea publică, în timp ce Marine Le Pen, candidata dreptei radicale la funcția de președinte, împreună cu alți lideri, au acuzat protestatarii violenți, punând accent pe deteriorările materiale din școli și pe rănirile suferite de personalul didactic și de polițiști.

Această mișcare de protest a intensificat senzația de incertitudine și criză din Franța, la doar șase luni distanță de scrutinul prezidențial. Executivul, care se confruntă cu constrângeri financiare majore, a anunțat intenția de a lua măsuri pentru a face față presiunii.

Marine Le Pen, care conduce în sondaje pentru a-l succeda pe Emmanuel Macron, a promis, printre altele, reducerea drastică a cheltuielilor pentru a restabili echilibrul finanțelor publice.