Guvernanța în afaceri – cheia succesului în mediul de afaceri românesc

Guvernanța corporativă, la esența ei, constituie un cadru structurat

Guvernanța în afaceri – fundamentul durabilității și credibilității în mediul de afaceri românesc

În contextul unei economii în continuă transformare, unde volatilitatea și presiunea competitivă cresc constant, aplicarea unor mecanisme eficiente de conducere și supraveghere a devenit o necesitate imperativă pentru orice entitate care dorește să supraviețuiască și să prospere. Această idee a fost remarcat subliniată de Oana Petrescu, o autoritate recunoscută în domeniul guvernanței corporative și reprezentantă a Asociației pentru Managementul Eticii și Practicilor de Integritate în Afaceri (AMEPIP), în cadrul unui eveniment recent care a generat larg eșou între antreprenori și specialiști. Ea a subliniat că lipsa unui sistem solid de guvernanță nu doar comprometă viitorul unei firme, ci îi elimină chiar dreptul de a exista pe piață.

Guvernanța corporativă, la esența ei, constituie un cadru structurat de reguli, procese și valori prin care o societate este gestionată și monitorizată. Scopul principal acestui sistem este asigurarea unei gestiuni transparente, responsabilă și etică, în care interesele acționarilor, conducerei și altor părți interesate – precum angajații, furnizorii sau comunitatea locală – sunt echilibrate și respectate. Prin implementarea unor norme clare privind procesul decizional, se consolidează nădejdea partenerilor și se crează un mediu de afaceri mai stabil și prevedibil.

Într-o declarație care a provocat reflexii adânci, Petrescu a afirmat că „o afacere care nu poate asuma cheltuielile legate de o guvernanță de calitate nu are motiv să continue să funcționeze”. Această afirmație, deși severă, reflectă convingerea ei că investirea în practici de guvernanță nu este un cost superflu, ci o strategie esențială pe termen lung. În realitate, multe firme – în special cele de mici și medii dimensiuni – tind să vadă guvernanța ca un încărcator administrativ, în timp ce, de fapt, ea reprezintă un activ care minimizează vulnerabilitățile. Conform ei, un sistem bine conceput nu doar scutochetează organizația de expunerile la riscuri juridice sau daune reputaționale, ci are și un impact pozitiv direct pe rezultatele financiare.

Într-o declarație care a provocat reflexii adânci

În România, unde pieța trebuie să concurrenceze cu realități precum corupția, slăbiciunea instituțiilor publice și o cunoaștere limitată a standardelor etice, guvernanța devine mai mult decât o bună practică – ea devine un instrument de rezistență și progres. Afacerile care aleg să integreze principii de responsabilitate și deschidere în modul în care lucrează obțin avantaje semnificative. Ele devin mai atractive pentru investitori, care caută parteneri credibili; au mai ușor acces la capital, datorită reducerii perceptei de risc; și construiesc o imagine de marcă care inspire loialitate la clienți.

Printre cele mai relevante practici pe care le-a recomandat Petrescu pentru implementare în companiile românești se numără transparența în procesul decizional. Aceasta implică difuzarea deschisă a rapoartelor financiale și a informațiilor esențiale pentru acționarii și alte părți interesate, asigurând astfel că nimeni nu este lăsat în întunec privind direcția și sănătatea afacerii. Alte măsuri includ constituirea de consili de administrare independenți, adopția de coduri de etică profesionale, efectuarea de audituri regulate și promovarea unui mediu de lucru în care responsabilitatea individuală este clară și apreciată.

Prin adoptarea unui astfel de cadru de guvernanță, firmele nu doar respectă legislația, ci creează o cultură organizatională bazată pe integritate – un factor care, pe termen lung, face diferența între o afacere care doar supraviețuiește și una care în realidadă prosperează.