Politică

Guvernul fără majoritate stabilă: noul model al politicii românești

Adrian Voinea 25.10.2026

În ultimii ani, regulile jocului politic s-au compus semnificativ

Politica românească traversează o fază de reconfigurare a puterii, în care stabilitatea clasică cedează locului unor aranjamente mai nuanțate.

Guvernul condus de Luca Niculescu nu este doar o soluție de urgență după ultima criză, ci poate fi considerat un prefigurare a modului în care va arăta viața politică în anii viitori.

Prezența PSD în Executiv, combinată cu sprijinul din exterior al PNL și UDMR, creează un echilibru fragil, care transformă majoritățile slabe în normă, nu în excepție.

Politologul George Jiglău subliniază că acest cabinet ilustrează perfect dinamica actuală și tendințele viitoare. Percepția publicului va fi condiționată de așteptările și simpatiile politice ale fiecăruia, într-un mediu în care tensiunile dintre PSD și partenerii de altădată au generat interpretări contradictorii privind rolul prim-ministrului și responsabilitatea colectivă.

„Consider că este un guvern care reflectă extrem de bine nu doar starea prezentă a politiciei, ci și direcția pe care o va urma politica românească în viitor”, declară expertul.

În ultimii ani, regulile jocului politic s-au compus semnificativ. Înainte de ascensiunea AUR, competiția se desfășura în principal între PSD și celelalte forțe, care își construiau alianțe în funcție de context. Cu toate acestea, a apărut o nouă linie de divizare: de o parte, forțele naționaliste și iliberale; de altă parte, partidele proeuropene și democratice. Într-un Parlament cu mai multe formațiuni, cu ponderi și priorități diferite, formarea unei majorități devine o sarcină dificilă, iar menținerea ei cere negocieri constante.

O particularitate esențială a noului Executiv este acordul încheiat de PNL și UDMR cu prim-ministrul, deși aceste două partide nu participă la guvernare și se poziționează în opoziție față de PSD, singura formațiune prezentă în cabinet. Jiglău argumentează că votul de învestire trebuie interpretat ca un sprijin acordat persoanei prim-ministrului, nu neapărat tuturor deciziilor cabinetului.

„A fost un vot de susținere pentru persoana prim-ministrului, cu care s-a încheiat acel acord de susținere”, explică politologul.

Această distincție devine crucială când guvernul adoptează măsuri controversate sau când apar divergențe între șeful Executivului și miniștrii PSD.

PNL și UDMR vor trebui să decidă dacă susțin în continuare Niculescu chiar și atunci când nu sunt de acord cu anumite decizii ale cabinetului sau dacă se delimitează de măsurile respective.

Un factor decisiv va fi modul în care prim-ministrul își asumă acțiunile miniștrilor.

Funcționarea cabinetului depinde nu doar de atitudinea partidelor susținătoare

Dacă le susține public și le integrează în propria direcție, opoziția PNL și UDMR față de aceste măsuri ar putea intră în contradicție cu acordurile încheiate.

Dacă, în schimb, se delimitează de anumite decizii, partidele care îl susțin pot contesta măsurile fără să pună în discuție acordul cu șeful Executivului.

Funcționarea cabinetului depinde nu doar de atitudinea partidelor susținătoare, ci și de disponibilitatea PSD de a susține un guvern al cărui prim-ministru nu provine din partid. Deși social-democrații dețin portofolii ministeriale, relația dintre conducerea partidului și șeful Executivului poate deveni o sursă de tensiune dacă prioritățile politice se divergizează. Jiglău consideră că, în absența unor evenimente neprevăzute, asemenea formule ar putea apărea tot mai des, pe măsură ce negocierile dintre partide devin mai complicate.

„Dacă nu se întâmplă nimic ieșit din comun, dinamici tot mai complicate între partide ne vor duce tot mai des în situația de a avea guverne precum ăsta”, afirmă expertul.

Nici în afara Executivului nu există o poziție comună a tuturor formațiunilor. PNL și UDMR au încheiat acorduri de susținere cu prim-ministrul, în timp ce USR nu și-a asumat un angajament similar. În consecință, sprijinul parlamentar pentru fiecare decizie va fi condiționat de interesele și poziționările partidelor, nu doar de înțelegerile stabilite la învestire. Pentru Jiglău, actuala formulă reprezintă o premieră în politica românească, iar modul în care va funcționa nu poate fi anticipat cu certitudine. Primele săptămâni ar putea aduce deja tensiuni, în funcție de măsurile adoptate și de reacțiile partidelor.

E o primă experiență de genul ăsta.

Noi nu am mai avut așa ceva până acum, conchide politologul.

Pe termen lung, expertul se așteaptă ca formulele de guvernare atipice să devină mai frecvente.

Fragmentarea politică și dificultatea de a construi majorități în jurul unor alianțe tradiționale vor obliga partidele să recurgă la acorduri punctuale, inclusiv cu actori politici individuali.

În acest proces, un rol important ar putea reveni președintelui, implicat în negocierile pentru formarea guvernului și în găsirea unor soluții atunci când partidele nu reușesc să ajungă la un compromis.

„Ar trebui să ne obișnuim cu genul acesta de guvern, cu durată de viață mai limitată, care se naște greu și care ia naștere prin niște formule foarte creative, care implică partide, dar și președintele”, afirmă Jiglău.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media