Industria germană intră în criză după escaladarea conflictului din Iran

Va reuși Germania să scape de criza economică?

Pandemia de COVID-19, criza energetică declanșată de invazia Ucrainei și sfârșitul gazului rusesc ieftin… iar acum conflictul cu Iranul.

Exact când părea că gigantul manufacturier german începe să-și revină nu neapărat să renască din cenușă, dar măcar să se stabilizeze tensiunile din Orientul Mijlociu au spulberat din nou speranțele de redresare.

Un an de pontificat: Papa Leon al XIV-lea și un singur cuvânt care apare obsesiv în discursurile Suveranului Pontif Armistițiul din Golf, sub semnul întrebării.

Emiratele Arabe Unite semnalează un atac cu drone și rachete Un indicator esențial al sectorului, care dădea semne că iese din stagnarea de peste doi ani, reflectă perfect această evoluție aproape „blestemată”.

Pe hârtie, datele arată surprinzător de bine, în ciuda incertitudinii generale. Potrivit Destatis, institutul oficial de statistică al Germaniei, în luna martie industria a înregistrat o creștere de 5% a comenzilor noi față de februarie.

Spre deosebire de lunile anterioare, acest avans nu a fost determinat de comenzi izolate de mare amploare.

Chiar și excluzând astfel de contracte precum cele din aviație sau apărare, cunoscute pentru caracterul lor volatil creșterea rămâne solidă, la 5,1%, fiind distribuită uniform în majoritatea sectoarelor industriale.

Redresarea economică era deja în curs O traiectorie promițătoare, însă, care a fost rapid întreruptă de noul șoc energetic generat de conflictul din Iran.

Spre deosebire de multe luni anterioare, comenzile de mare volum au contribuit doar marginal la această creștere.

Acest lucru sugerează că redresarea economică era deja în curs înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, explică Ralph Solveen, economist la Commerzbank.

Se va redresa economia Germaniei?

El avertizează că explozia prețurilor la energie și creșterea incertitudinii au frânat deja cererea pentru produse industriale germane, ceea ce face probabilă o deteriorare a datelor în lunile următoare. „Fără conflictul din Iran, imaginea ar fi fost pozitivă: creșterea din martie ar fi crescut semnificativ șansele ca comenzile industriale să iasă din stagnarea de peste doi ani și ca cererea să înceapă, în sfârșit, să accelereze”, adaugă Solveen.

În actualul context, însă, cât timp conflictul continuă și strâmtoarea Hormuz rămâne închisă, nu doar că comenzile ar putea scădea din nou, dar există riscul ca economia germană să intre într-o ușoară contracție în al doilea trimestru, după creșterea modestă de la finalul lui 2025 și începutul lui 2026.

Cu doar o săptămână înainte, datele preliminare privind PIB-ul Germaniei pentru primul trimestru au surprins pozitiv. Economia a crescut cu 0,3% față de trimestrul anterior, contrar așteptărilor de stagnare sau chiar contracție.

Însă optimismul a fost rapid temperat.

Pe de o parte, aceste date includ puține informații concrete din luna martie, când efectele conflictului începuseră deja să se resimtă. Pe de altă parte, impactul real este așteptat să apară în datele oficiale din perioada următoare. Chiar și în scenariul unei detensionări între SUA și Iran, pagubele economice sunt deja semnificative.

„Războiul din Orientul Mijlociu, creșterea prețurilor la energie și lipsa reformelor structurale nu oferă perspective optimiste pentru economia germană”, avertizează Carsten Brzeski, economist-șef la ING.

În opinia sa, criza actuală evoluează rapid dintr-o problemă de prețuri energetice într-o criză de aprovizionare și lanțuri logistice, punând din nou Germania în centrul unei perturbări globale majore.

Datele recente confirmă fragilitatea economică Datele recente privind indicele PMI pentru sectorul manufacturier confirmă această fragilitate.

În aprilie, indicatorul s-a situat la 51,4 puncte în scădere față de 52,2 în martie, dar încă peste pragul de 50 care separă contracția de creștere. Chiar și așa, economiștii avertizează că această ușoară expansiune ar putea fi de scurtă durată.

„Creșterea actuală pare să aibă zilele numărate, pe fondul scăderii abrupte a încrederii companiilor”, spune Phil Smith, economist la S&P Global.