Instabilitate Politică: Leul Sub Presiune și Riscuri pentru Economie

Ne îndreptăm spre criză economică?

România se confruntă cu o perioadă de incertitudine politică ce ar putea avea repercusiuni grave asupra economiei, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

În opinia sa, un guvern stabil este crucial pentru a continua eforturile de reducere a deficitului bugetar și pentru a valorifica la maximum fondurile europene disponibile.

Dăianu subliniază că deprecierea leului este o consecință directă a instabilității politice. Căderea Guvernului prin moțiune de cenzură se resimte imediat pe piața valutară, așa cum se întâmplă oriunde în lume.

La noi, însă, îngrijorarea este amplificată de dezechilibrele economice existente – un deficit bugetar și extern considerabil.

Aceste deficite sunt acoperite, în mare parte, prin împrumuturi externe, iar România, nefiind în zona euro, este vulnerabilă la riscuri valutare, a explicat Dăianu.

El a adăugat că Banca Națională nu poate rezolva problemele structurale ale economiei. Nu putem cere Băncii Naționale să facă minuni.

Ea nu are o baghetă magică pentru a corecta slăbiciunile politicilor guvernamentale. Dăianu a mai precizat că actuala criză politică ar fi putut fi evitată, dar acum este important să se prevină o întrerupere a procesului de consolidare fiscală, esențială pentru credibilitatea țării și accesul la finanțare.

Riscul de retrogradare și avertismente privind cheltuielile

Un scenariu negativ ar fi o deteriorare a ratingului suveran al României, care ar putea ajunge la categoria „junk”. „În prezent, avem încă un rating investment grade, dar trebuie să evităm cu orice preț o retrogradare”, a insistat Dăianu.

România e pe cale să rateze fonduri europene?

El a criticat ideile lansate în spațiul public care ar putea agrava situația bugetară.

Apel la responsabilitate și reforme

Șeful Consiliului Fiscal a pledat pentru o abordare realistă a viitorului economic, depășind calculele electorale. Țara trebuie guvernată cu responsabilitate și luciditate.

Avem un buget pentru 2026 care prevede un deficit de aproximativ 6,2% din PIB.

Reducerea de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025 este un pas important, dar mai avem mult de parcurs pentru a ajunge la ținta de 3% și a obține un surplus primar, a afirmat Dăianu.

El a subliniat necesitatea controlului datoriei publice și a unei reduceri graduale a deficitului până la sfârșitul deceniului. Dăianu a insistat asupra importanței formării unui nou guvern cât mai curând posibil, un guvern care să continue reformele fiscale, să absoarbă fondurile europene (PNRR și fonduri structurale), să gestioneze eficient programul SAFE, să stimuleze industria de apărare și să implementeze reforme administrative și instituționale.

„Trebuie să creștem veniturile fiscale, care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană”, a adăugat el.

Leul atinge un nou minim istoric

Pe piața valutară, leul a continuat să se deprecieze, atingând un nou maxim istoric pentru euro. Banca Națională a României a stabilit cursul de schimb la 5,2688 lei pentru un euro, o creștere de 0,97% față de ziua precedentă. Dăianu a încheiat afirmând că un guvern responsabil ar putea stabiliza moneda națională și ar contribui la dezinflație în a doua jumătate a anului, în contextul unor dificultăți globale accentuate de războiul din Orientul Mijlociu.