Islanda decide dacă relansează negocierea aderării la UE

Islandezii au votat duminică pentru reluarea negocierilor cu UE!

Islanda așteaptă verdictul privind reluarea negocierilor cu UE

În ziua de sâmbătă, 29 august, cetățenii islandezi au fost chemați la urne într-un referendum istoric.

Trebuiau să decidă dacă Islanda va relua discuțiile privind aderarea la Uniunea Europeană.

Nu e vorba de un vot direct pentru intrare în UE, ci doar de un pas pregătitor: dacă majoritatea spune „Da”, atunci guvernul de la Reykjavik ar trebui să relanceze negociările cu Bruxelles.

Potrivit estimărilor, procesul ar putea dura între 18 și 24 luni și ar putea începe până la finalul anului 2026. Dar orice acord final va trebui validat ulterior printr-un al doilea referendum democratic.

Secțiile de votare au fost deschise sâmbătă la ora 09:00, ora locală din Islanda, și au rămas deschise până la 22:00 – adică până la 01:00 dimineața în România. Nu au fost organizate sondaje pe stradă (exit poll), deci publicul va trebui să aștepte rezultatele oficiale. Primele date convenabile sunt așteptate în jurul orei 03:00 în România, adică puțin după miezul nopții în Islanda. Totuși, analiștii recomandă prudență: unele regiuni rurale, unde opoziția este mai puternică, pot raporta mai devreme decât capitala.

Ce spune ultimul sondaj Gallup despre referendumul din Islanda?

Reykjavik, pe de altă parte, rămâne un bastion al sprijinului pentru reluarea negocițiilor.

Mobilizarea civică a fost remarcabilă.

Potrivit RÚV, aproximativ 63.000 de alegători au votat în mod anticipat înainte de deschiderea oficială a urnelor. În capitală, nivelul participării a depășit chiar și cel înregistrat la alegerile parlamentare din 2024 – un semn de implicare intensă în această temă.

Având în vedere că Islanda are sub 400.000 de locuitori, ar fi cea mai mică țară membră a UE dacă ar ratifica aderarea – chiar și mai mică decât Malta.

Ultimul sondaj publicat înainte de vot, realizat de Gallup între 24 și 27 august, arăta o ușoară majoritate pentru „Nu”: 51,6%, în fața celor de „Da” cu 48,4%. Diferența se încadrează în limita erorii statistice.

Opinia publică a fost extrem de volatilă în zilele precedente, iar alte studii recente au sugerat chiar o ușoară avantaj pentru susținătorii reluării discuțiilor – dovada că ne avem de făcut cu un raport foarte echilibrat și greu de prognozat.

Unul dintre motivele principale pentru care Islanda a renunțat anterior la aderare a fost problema pescuitului. Țara posedă resurse marine bogate, iar euroscepticii se tem că intrarea în UE ar slăbi suverenitatea națională în gestionarea acestor domenii. Acum, această temă revine în discuție publică, punând în evidență provocările legate de aderare – nu doar economice, ci și de identitate și autonomie.