Italienii din România contestă numirea lui Mureșan: dosar la Curtea de Apel

Asociația cu istorie lungă și sprijin?

Dezbaterea juridică în jurul legalității desemnării noului prim-ministru a intrat într-o fază critică.

Instanțele de apel din capitală sunt chemate să decidă soarta unui dosar depus pe 22 septembrie 2026, la Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Inițiatorul acțiunii este Asociația Italienilor din România (RO. AS. IT), care solicită anularea formală a Decretului prezidențial nr. 770/2026.

Actul, semnat de președintele Nicușor Dan, îi confera mandatul de candidat la funcția de prim-ministru lui Siegfried Mureșan, o mișcare necesară pentru a solicita Parlamentului votul de încredere asupra programului și compoziției executivului propus, conform Constituției.

Pârâți în acest proces sunt Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial. Prima ședință de judecată este programată pentru 28 septembrie 2026.

Contextul instituțional al inițiatorului este marcat de o structură familială distinctă și de o istorie lungă de activitate civică.

Legături familiale cu politica recentă!

IT este singura entitate recunoscută oficial ca reprezentantă a minorității naționale italiene din România, având statutul de organizație etnică de drept privat și utilitate publică. Fundația datează din 1993, în Suceava, când a început să acționeze ca succesoare a comunităților istorice de imigranți italieni stabiliți pe teritoriul țării de-a lungul secolelor.

Conform unui comunicat de presă recent, asociația beneficiază de sprijin financiar direct din partea Guvernului României, canalizat prin Departamentul pentru Relații Interetnice. Mai deține și un drept constituțional de a avea un loc rezervat pentru un deputat în Parlamentul României, menite să asigure reprezentarea minorității.

Liderii actuali ai organizației au legături strânse cu viața politică din ultimul deceniu.

Președinta actuală este deputata Ioana Grosaru, membră neafiliată și componentă a Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Secretariatul general este deținut de fiul acesteia, Andi Gabriel Grosaru, care a exercitat mandatul de deputat în Parlamentul României în perioada 2016–2024.

Scepticismul din mediul juridic?

Tradiția politică a familiei s-a extins și la bunelul lor, Mircea Grosaru, fondatorul asociației și soțul Ioanei, care a fost deputat din 2004 până la decesul său, survenit în 2014.

Această linie de succesiune familială a fost observată cu atenție de analiștii politici, dat fiind faptul că aceeași asociație a fost implicată anterior în alte controverse judiciare.

Tot la Secția a IX-a a Curții de Apel București, pe 14 aprilie 2026, RO. AS. IT a contestat decretele de numire a conducătorilor marilor parchete specializate, inclusiv DNA, Parchetul General și DIICOT, acte semnate tot de președintele Nicușor Dan.

În acest caz, instanța a amânat pronunțarea hotărârii pentru aceeași dată, 28 septembrie, creând o coincidență temporală interesantă cu dosarul privind desemnarea premierului.

Reacțiile din mediul juridic au fost mixte, unii experți considerând că atacarea unui act de putere constituțională este o manevră puțin obișnuită.

Implicații pentru calendarul politic!

Fostul judecător Cristi Dănileț a comentat situația pe rețeaua socială Facebook, exprimând scepticismul față de această inițiativă. El a subliniat că, în mod tradițional, decretele prezidențiale care constituie acte de putere nu pot fi contestate în instanțele ordinare. Dănileț a făcut referire la o „ideea năstrușnică” pe care o atribuie unor avocați, comparând situația cu atacarea anterioară a numirii unor judecători constituționali.

A amintit că studenții la drept învață încă din primul an că atunci când o autoritate constituțională emite un act de putere, justiția ordinară nu are competență să intervină, sugerând că dosarul ar putea fi „moartă din start”.

Cu toate acestea, persistența asociației în a duce aceste dispute în instanță indică o strategie juridică susținută, care încearcă să testeze limitele controlului judiciar asupra actelor de putere ale președintelui.

Situația se înscrie într-un cadru mai larg de tensiuni politice, unde legitimitatea noii guvernări este pusă la încercare nu doar prin votul parlamentar, ci și prin mecanisme de contencios administrativ. Dosarul înregistrat la Curtea de Apel București va fi decisiv pentru a stabili dacă desemnarea lui Siegfried Mureșan respectă toate procedurile legale sau dacă există vicii de formă care justifică anularea decretului.

Prezența Regiei Autonome Monitorul Oficial ca parte pârâtă sugerează că se verifică și aspectele legate de publicarea oficială a actului, o practică comună în astfel de litigii pentru a valida sau invalida intrarea în vigoare a normei.

Termenul de 28 septembrie 2026 va fi momentul în care magistrații vor decide dacă acceptă contestația sau o resping, o decizie care va avea implicații directe asupra calendarului politic și asupra compoziției viitorului Guvern.