Judecătoarea Adriana Stoicescu vorbește deschis despre salariul ei și condițiile plecării din judecă

De ce judecătoarea Adriana Stoicescu a vorbit deschis despre salariul său?

Judecătoarea Adriana Stoicescu a ales să vorbească deschis despre nivelul venitului ei și condițiile în care-ar decide să părăsească funcția, într-o declarație publicată pe rețeaua socială Facebook. În mesajul ei, a subliniat importanța și greutatea meseriei de magistrat, accentuând că aceasta implică o responsabilitate mare, care nu poate fi echivalată cu alte profesii.

A menționat că, deși are 26 de ani de activitate în sistem și a atins gradul de curte, salariul ei lunar brut este de 20.000 lei, o sumă care, deși nu este mică, reflectă efortul și pregătirea necesară pentru a exercita o funcție cu atâtea implicații juridice și morale.

A precizat că nu se plângă de venit, ci că postura ei provine dintr-o convicție personală: crede că e corectă nu pentru că așteaptă pensia, ci pentru că respectarea principiilor și a legii face parte din esența ei ca persoană. A reafirmat că pensia ei trebuie să nu depășească ultimul salariu pe care l-a primit în activitate, un principiu pe care îl consideră just și necesar pentru a menține echilibrul între contribuție și recompensă.

În același timp, a exprimat preoccuparea privind o modificare legislativă propusă, care ar putea reduce semnificativ veniturile magistraților. A declarat clar că, dacă noua lei va intra în vigoare și va determina un scădere a ei a venitului sub nivelul primarului din localitatea Văscăuți, atunci va decide să părăsească sistemul judiciar.

Această afirmație a fost făcută nu ca o amenințare, ci ca o declarație de principiu: responsabilitatea și efortul investiți în meseria de judecător nu pot fi măsurate sau recompense doar prin intermediul unui venit care nu reflectă adecvat efortul, pregătirea și impactul social al deciziilor judecatorii.

A adăugat că fiecare om are dreptul la o pensie decentă, raportată la munca depusă, la nivelul de pregătire, la responsabilitatea asumată și la rolul ocupat în societate. A avertizat că dacă se va continua să se compare responsabilitatea unui judecător cu cea unui muncitor din domeniul salubrității – nu pentru a minsca valoarea ultimei profesii, ci pentru a indica o egalare incorectă a cerințelor și a oboselei – atunci societatea va pierde esența sa, și națiunea va riscă să se dezintegră din cauza lipsului de respect pentru specializare și pentru efortul intelectual și moral necesar în anumite meserii.

Cât câștigă o judecătoare de Curte?

Deși a arătat deschidere față de dialog, a precisat că acest lucru este posibil doar până la primul act de mancare de respect sau de jignire. A încheiat mesajul printr-o notă de fermitate: va rămâne deschisă la conversație, dar nu va tolera atitudini care să undermineze dignitatea funcției ei sau a colegilor ei.

În paralel, articolul oferă detalii privind modul de calcul al veniturilor magistraților în România. Indemnizațiile lunare de încadrare pentru judecători și procurori se establește pe baza unui sistem de coeficienți care ține cont de ierarhizare, vechime în magistratură și gradul instanței sau al parchetului unde activează persoana.

La nivelul celui mai înalt – ÎCCJ sau PICCJ, cu peste 20 ani de vechime și gradația 5 – indemnizațiile brute pot ajunge între aproximativ 25.000 și 26.250 lei, la care se adaugă diversos sporuri, inclusiv cele de vechime.

În Curțile de Apel și parchetele aferente, pentru vechime maximă, veniții brutii oscilă între 21.900 și 23.000 lei.

Pentru judecătorii la început de carieră sau stagiaires, indemnizațiile de încadrare pornesc de la aproximativ 7.700 lei și pot ajunge la 9.800 lei brut, în funcție de grad și etapă de progresare, la care se adaugă, de asemenea, sporuri legate de vechime sau alte conditii specifice.

A fost menționat, de asemenea, că legislatia privind această materie este present în proces de modificare, ceea ce a generat debates și incertitudini în mediul judiciar. În partea finală, articolul include două informații conexe, dar fără legătură directă cu subiectul principal: una despre un ajutor de 500 de lei oferit de stat părinților elevilor care încep școala, și alta despre avansul din salariu, explicând cine are dreptul să-l solicite, în ce condiții și până la ce suma poate angajatorul să-l ofere, conform dispozițiilor Codului Muncii.

Aceste note apar ca informații complementare, posibil adăugate automat de platformă, dar nu influențează continutul principal legat de declarația judecătoarei Stoicescu.