Kovesi lasă un bilanț sumbru la Parchetul European
Ce lasă Kovesi în urmă?
La 1 noiembrie, șefia Parchetului European (EPPO) trece în mâinile procurorului german Andrés Ritter. El moștenește o serie de probleme structurale semnalate de predecesoarea sa.
Laura Codruța Kovesi, fostă șefă a DNA și conducătoare a EPPO timp de șapte ani, a oferit un bilanț dominat de avertismente privind lipsa resurselor, fricțiunile birocratice și atitudinea unor oficiali europeni care, după părerea ei, nu se prezintă când sunt chemați de procurori.
Într-un interviu exclusiv pentru POLITICO, publicat miercuri, Kovesi a descris ultimii șapte ani ca fiind cea mai grea perioadă din cariera sa profesională. Ea a subliniat că independența și credibilitatea instituției riscă să fie erodată de decizii politice și administrative luate la nivel european. O parte esențială a criticilor sale vizează bugetul: deși Parchetul ar trebui să dispună de 230 de procurori delegați, finanțarea disponibilă acoperă doar 180 de posturi.
Situația e similară în ceea ce privește serviciile de securitate, pentru care se dispune de fonduri suficiente pentru acoperirea a doar unei treimi din costuri.
De ce e subfinanțat EPPO?
Kovesi a criticat și modul în care Comisia Europeană a tratat necesarul financiar pentru activitatea EPPO în Ungaria, unde executivul european a propus doar jumătate din bugetul cerut de instituție. Aceeași dinamică se repetă în Polonia: deși s-a convenit asupra necesității a 24 de procurori, la momentul interviului erau afectați doar 15, o cifră pe care Kovesi o consideră insuficientă pentru a răspunde așteptărilor.
Fosta șefă a DNA a identificat trei mari probleme care amenință funcționarea Parchetului: subfinanțarea cronică, întârzierile în modificarea cadrului legislativ și complicațiile birocratice. Ea s-a plâns că, în timp ce la Bruxelles se discută despre mecanisme administrative noi și registre electronice, necesitățile operaționale ale procurorilor rămân neglijate.
O altă temă centrală a interviului e atitudinea unor persoane influente din instituțiile europene. Kovesi susține că, spre deosebire de experiența din România, la Bruxelles există cazuri în care oficialii și politicienii chemați să dea declarații se abțin de la a se prezenta, comportându-se ca și cum ar fi deasupra legii.
Ce probleme structurale amenință EPPO?
Această lipsă de cooperare poate întârzia finalizarea anchetelor, mai ales când sunt implicate personalități cunoscute sau persoane cu resurse financiare mari și conexiuni politice.
Ea a menționat și conflictele de competență între EPPO și autoritățile naționale, care pot bloca investigațiile atunci când un stat membru deschide un dosar similar și contestă competența europeană.
Întrebată dacă comentariile sale au legătură cu ancheta cunoscută ca „Pfizergate”, legată de achizițiile de vaccinuri anti-COVID-19, Kovesi a refuzat să comenteze investigații concrete și nu a nominalizat oficialii care ar fi refuzat să se prezinte. Totuși, ea avertizează că instituția riscă să fie slăbită treptat tocmai pentru că investighează fraude și cazuri politice. Kovesi a invocat tensiunile din Grecia, pe fondul anchetelor privind subvenții agricole, ca exemplu al dificultăților în relația cu guvernele naționale.
Ce bilanț lasă Kovesi?
Deși tonul general al interviului e unul de avertisment, Kovesi a recunoscut că instituția a devenit mai eficientă în detectarea fraudelor. Prima evaluare oficială a Comisiei Europene, publicată în septembrie 2026, a apreciat pozitiv activitatea EPPO, înregistrând o creștere spectaculoasă a numărului de anchete active: de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025.
Raportul a semnalat însă și deficiențe în aplicarea regulamentului, în cooperarea cu autoritățile naționale și în alocarea resurselor.
Întrebată ce ar schimba dacă ar putea relua cei șapte ani de mandat, Kovesi a răspuns că ar proceda identic, sugerând că schimbarea trebuie să vină din partea celorlalți actori instituționali. Bilanțul său scoate în evidență contrastul dintre extinderea activității EPPO și dificultățile relaționale cu instituțiile europene și guvernele naționale.
Cu mandatul care se încheie la 31 octombrie 2026, Kovesi lasă în urmă o instituție care, deși mai activă, se confruntă cu provocări structurale care vor fi moștenite de succesorul său.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media