Kristalina Georgieva: Guvernele trebuie să taie cheltuielile, datoria globală bate recorduri

Cum se schimbă regulile jocului?

Kristalina Georgieva, șefa Fondului Monetar Internațional, a trimis un semnal clar guvernelor îndatorate: e timpul să strângi cureaua. Apelul vine în contextul în care datoria publică globală riscă să depășească pragul de 100% din PIB înainte de 2030.

Georgieva susține că austeritatea bugetară trebuie însoțită de o politică monetară mai restrictivă, o măsură impinsă de presiunile actuale: prețurile energiei fluctuează, iar valul de investiții în inteligență artificială pune pe masă sume uriașe.

Discursul a fost rostit miercuri, la Singapore, în fața delegaților care pregătesc întâlnirile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, programate săptămâna viitoare la Bangkok. Mesajul central este simplu: epoca în care statele împrumutau relaxat, sprijinite de dobânzi mici și creștere rapidă, s-a terminat. Georgieva insistă ca guvernele cu datorii grele să aibă strategii clare de consolidare fiscală. Speranța că o creștere economică accelerată va rezolva totul nu mai e suficientă.

Datele FMI arată că indicatorul datoriei publice globale se apropie de cote nedorite de la al Doilea Război Mondial.

De ce crește datoria globală?

Economiiile avansate sunt principalii vinovați. Deși reacția ar trebui să fie imediată, Georgieva observă o lipsă de planuri credibile pe termen mediu. Marja de manevră fiscală a acestor state are nevoie urgentă de refacere.

Un alt semnal de alarmă este costul finanțării. Randamentele titlurilor de stat cu maturitate de 10 ani din SUA, Germania și Japonia au atins niveluri maxime, comparabile cu cele din 2007, 2009 și 1996.

Din cauza acestor tendințe, Georgieva susține o postură mai prudentă a băncilor centrale.

Ea a calificat drept „foarte potrivite” recentele majorări ale ratelor de dobândă decise de Rezerva Federală americană, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei, sugerând că multe țări ar trebui să urmeze o direcție monetară restrictivă, dar prudentă.

AI și energia: dubla presiune!

Contextul economic actual este marcat de o dublă presiune. Pe de o parte, avem un șoc negativ: inflația prețurilor la energie, alimentată de conflictul din Iran.

Pe de alta, un impuls pozitiv: investițiile colosale în inteligență artificială. Efectul net al acestor forțe este inegal, variază de la o regiune la alta.

Piața petrolieră arată că prețul se menține în jurul a 100 de dolari pe baril, mult peste estimarea de 89 de dolari folosită de FMI în previziunile din iulie.

Riscurile ascunse ale boomului AI?

La acea dată, instituția proiecta o creștere globală de 3% pentru 2026 și de 3,4% pentru 2027. Chiar dacă confruntarea din Golful Persic s-ar finaliza rapid, efectele prețurilor energetice ridicate vor persista, a avertizat Georgieva.

Inteligența artificială este o realitate ineluctabilă, indiferent de percepțiile subiective. Va modela profund traiectoria economică a națiunilor. Estimările FMI sugerează că, prin o gestionare optimă, această tehnologie ar putea adăuga până la 0,5 puncte procentuale la creșterea anuală a economiei mondiale. Pe termen lung, într-un deceniu, acest beneficiu ar fi echivalent cu integrarea în economia globală a unui bloc economic de dimensiunea Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).

Totuși, optimismul este temperat de riscuri. Expansiunea accelerată a infrastructurii de AI are un caracter intrinsec inflaționist. Cheltuielile asociate, raportate la mărimea economiilor respective, riscă să depășească investițiile istorice din sectoarele feroviar, electric și de telecomunicații. O eventuală dezamăgire a investitorilor ar putea declanșa un șoc cu efecte devastatoare asupra stabilității financiare.

Printre vulnerabilitățile identificate se numără riscul de pierdere a locurilor de muncă, creșterea amenințărilor cibernetice și posibilitatea ca modelele avansate de AI să scape de controlul uman, acționând în mod haotic.