Justiție

Laura Kovei își încheie mandatul la Parchetul European și își planifică viitorul profesional

Adrian Voinea 01.11.2026

Executivul salută contribuția EPPO în lupta împotriva fraudelor!

Laura Kovei părăsează conducerea Parchetului European și conturează pașii următori în cariera sa

Comisia Europeană a publicat pe data de 18 septembrie o evaluare în care constată că instituția funcționează cu o eficiență remarcabilă.

Documentul evidențiază o creștere spectaculoasă a activității: numărul anchetelor în desfășurare a urcat de la 515 în anul 2021 la 3.602 la finalul anului 2025. Valoarea totală a prejudiciilor suspectate în aceste dosare atinge cifra de 67,27 miliarde de euro. Este important de precizat că această sumă reflectă daunele estimate în investigațiile curente, nu neapărat fonduri recuperate sau fraude confirmate prin hotărâri judecătorești.

Doar în cursul anului 2025, echipele de procurori au inițiat 2.030 de noi anchete, o creștere de aproximativ 35% față de anul anterior. În cazurile care s-au soldat cu hotărâri definitive, rata de condamnare s-a situat la un nivel aproape de 95%.

Deși Executivul european salută contribuția EPPO în lupta împotriva fraudelor care afectează bugetul comunitar, raportul subliniază și anumite puncte slabi.

Dificultăți legate de resursele umane și financiare, precum și fricțiunile în colaborarea cu autoritățile naționale, sunt semnalate ca obstacole care pot încetini ritmul procesual.

Într-un interviu acordat presei internaționale înainte de sfârșitul mandatului, Laura Kovei a subliniat că succesurile obținute până acum nu asigură viitorul instituției.

Ea avertisează că Parchetul European riscă o erodare treptată a capacității sale dacă nu primește sprijinul necesar. Provocarea principală pentru succesorul său va fi păstrarea independenței și a credibilității instituționale.

Kovei a comentat dinamica politică din jurul instituției?

Fosta șefă a DNA a evidențiat deficitul de personal: EPPO ar trebui să dispună de 230 de procurori delegați, dar bugetul permite finanțarea a doar 180.

De asemenea, a criticat amânarea reformelor legislative și barierele administrative care greută munca zilnică a echipei.

Kovei a comentat și dinamica politică din jurul instituției. Ea susține că politicienii și oficialii europeni susțin independența justiției atâta timp cât investigațiile nu ating interesele lor personale sau ale apropiatelor lor.

Odată ce anchetele viză aceste grupuri, sprijinul scade rapid.

Ca exemplu de presiune politică, a menționat cazurile din Grecia, unde EPPO a fost supusă unor tentative de intimidare în contextul anchetelor privind fraudele cu fonduri agricole europene.

A atras atenția și pe conflictele de competență între Parchetul European și instanțele naționale, care pot crea blocaje procedurale.

Întrebată despre ancheta cunoscută ca „Pfizergate”, legată de achizițiile de vaccinuri anti-COVID-19, Kovei a refuzat să intră în detalii despre dosare specifice. În ciuda tuturor dificultăților, ea menține că instituția a demonstrat capacitatea de a lupta cu fraudele transfrontaliere și de a proteja bugetul UE.

Conducerea EPPO este descrisă de ea ca cea mai dificilă poziție din cariera sa, dar afirmă că nu ar modifica nimic dacă ar trebui să o repete de la zero.

Cu privire la viitorul ei profesional, Kovei a fost elocventă: „Hai să nu vorbim despre planurile mele personale. Hai să ne concentrăm pe EPPO. O să vedem după ce îmi voi încheia mandatul”.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media