Legea pentru înlocuirea încălzirii cu lemn – propunerea lui Burduja

Încălzirea cu lemne: o problemă majoră pentru România?!

În România există aproximativ 3,5 milioane de gospodării care încălzesc cu lemne de ardere, adică aproape jumătate din totalul gospodăriilor din țară. Majoritatea acestora folosește cuptoare clasice tradiționale, cu eficiență energetică scăzută, ceea ce contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră.

Sectorul de încălzire și răcire este unul dintre principalii consumatori finali de energie și are o pondere importantă în emisiile individuale de GES.

Suntem pregătiți pentru o reformă legislativă în încălzire?!

În plus, cadrul de reglementare aplicabil este fragmentat și nu oferă un mecanism integrat pentru promovarea decarbonizării, pentru utilizarea durabilă a biomasei și pentru monitorizarea progreselor privind ponderea surselor regenerabile în sector.

Ce propune proiectul de lege al lui Sebastian Burduja

Proiectul inițiat de deputatul PNL Sebastian Burduja prevede:

- Stabilirea unui cadru național de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire, cu obiective clare pentru creșterea cotei de energie regenerabilă și diversificarea mixului energetic. - Obligația de a utiliza doar biomasa forestieră certificată și durabilă în instalațiile care exploatează biomasa în scopuri energetice. - Instituirea unui sistem independent de raportare și verificare pentru a garanta respectarea criteriilor de durabilitate și eficiență energetică. - Crearea unor scheme de sprijin pentru certificarea voluntară și parțială a biomasei și a energiei din mixul energetic, precum și pentru unitățile individuale de încălzire și pentru gestionarea biomasei cu capacitate instalată semnificativă.

Ce înseamnă biomasa forestieră certificată

În sensul legii, biomasa forestieră certificată este denumită „biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice”.

Perspective și pași următori

Aceasta cuprinde, de exemplu, fracțiunea biodegradabilă a produselor obținute prin prelucrarea lemnului primar și secundar pe teritoriul României, fie că sunt recoltate pe plan intern, fie că sunt importate în cadrul Uniunii Europene.

Prin adoptarea acestor măsuri, România ar putea reduce semnificativ dependența de cuptoarele tradiționale și ar contribui la atingerea obiectivelor climatice europene. Implementarea unui sistem de raportare independent și a schemelor de sprijin va facilita tranziția către surse de energie mai curate și mai eficiente.