Leul sub presiune: Cum afectează deprecierea prețurile și economia

Leul se prăbușește din nou?

Aproape că nu a mai trecut o zi în această săptămână fără un nou record negativ pentru leu, care a continuat să se deprecieze față de euro. Acum un an, cursul valutar înregistrat de Banca Națională a României a sărit în doar trei zile de la 4,9775 la 5,1222 lei pentru un euro, o creștere de 2,9%.

În acest an, de la 5.1004 lei pe 29 aprilie, euro a ajuns să coste 5.2688 lei pe 7 mai, o apreciere de 3,3%. Deși procentele sunt similare, contextul economic este diferit, explică Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

Anul trecut, după depășirea pragului de 5 lei, românii s-au obișnuit cu o valoare relativ stabilă, cu fluctuații mici în jurul a 5,1 lei.

În ultima perioadă, însă, cursul a devenit un barometru al incertitudinii politice, în timp ce piața de capital și cea a obligațiunilor de stat au rămas relativ calme.

Contextul global este în continuă schimbare, iar mobilitatea capitalurilor poate crește, ceea ce ar putea duce la oscilații mai mari decât în anul precedent.

Deprecierea leului se resimte imediat în buzunarele românilor și în costurile companiilor, mai ales pentru cei care au venituri în lei și cheltuieli în euro. Prețurile produselor importate cresc, la fel și cele fabricate cu materii prime importate, iar această creștere se transmite în inflație.

O nouă rundă de scumpiri, după cea provocată de prețul energiei, este ultimul lucru de care au nevoie românii, dar și Banca Centrală.

Într-o economie în care mulți români au facturi la utilități, achiziții importante (mașini, locuințe) sau servicii exprimate în euro, orice creștere a monedei unice se traduce direct într-o scădere a puterii de cumpărare. Valoarea creditelor în euro și alte valute a scăzut cu 12,5% anual pentru persoanele fizice (date BNR martie), dar a crescut cu 15,1% pentru companii.

Aproximativ o treime (32,2%) din credite sunt denominate în valută, ceea ce înseamnă rate mai mari, mai ales pentru firmele care se confruntă deja cu provocări legate de fiscalitate, energie și tehnologie, spune consultantul XTB.

Pe lângă goana obișnuită după cel mai bun curs valutar, fie în aplicațiile bancare, fie la casele de schimb, o depreciere bruscă a leului poate distrage atenția de la alte evenimente importante, atât locale, cât și internaționale. În plus, determină o schimbare de mentalitate: consumatorii devin mai atenți la cheltuieli, comercianții și furnizorii de servicii mai prudenți, într-un context marcat de prețurile ridicate ale combustibililor.

Pe lângă goana obișnuită după cel mai bun curs valutar, fie în aplicațiile bancare, fie

O ușoară scădere a prețului barilului de petrol, anticipată în cazul unei înțelegeri între SUA și Iran, ar putea aduce o mică alinare la pompă în zilele următoare.

Însă, această evoluție temporară ar trebui consolidată de un acord de pace durabil, care rămâne incert.

Economia este sensibilă la încrederea participanților, iar consumul este afectat direct de prețurile mai mari. Există, totuși, un aspect pozitiv, deși dureros pe termen scurt: un leu mai slab descurajează importurile și stimulează exporturile.

România are de prea multă vreme un deficit comercial ridicat.

Importurile ieftine sunt benefice atunci când susțin aducerea de bunuri care pot îmbunătăți și eficientiza producția locală, dar nu ajută când alimentează consumul de produse care se depreciază rapid.

Deficitul comercial raportat la PIB este de așteptat să se reducă și mai mult anul acesta, după o scădere de 15,6% în primele două luni față de anul trecut. Chiar și dacă ar ajunge la 6,5%, rămâne loc de ajustare. În același timp, deficitul bugetar rămâne o problemă esențială și dificil de optimizat, mai ales în perioade de instabilitate politică, subliniază Claudiu Cazacu. Dezechilibrele macroeconomice acumulate în timp au creat o presiune latentă, care a fost declanșată și accelerată de agitația politică.

Dincolo de intervenția Băncii Naționale, utilizarea eficientă a fondurilor europene poate limita atât aprecierea euro, cât și perturbările economiei locale. Dacă ne uităm la diferențialul de inflație de 7,3 puncte procentuale din ultimul an, am fi putut asista la o depreciere mai mare a leului. Iar dacă luăm în considerare diferențele acumulate de-a lungul anilor în care cursul a rămas sub 5 lei, calculele ar indica variații și mai ample. Între 2023 și 2025, diferența de inflație dintre România și zona euro a ajuns la 15 puncte.

Un curs de 5,30 lei pentru un euro în perioada următoare și de 5,50 lei în a doua jumătate a anului devine din ce în ce mai probabil, deși ultimul cuvânt îl vor avea, ca întotdeauna, interacțiunile dintre economia reală, apetitul investitorilor și politica monetară.

Cei care au ținut banii în lei la bancă au avut de câștigat, deoarece dobânzile au fost, în mare parte a timpului, mai bune cu 2-3 puncte procentuale. Deprecierea leului este, așadar, prețul pe care îl plătim pentru o economie care nu a reușit să se adapteze suficient.