Liderul unei grupări criminale din Haiti a fost eliminat de poliție
Poliția a eliminat un lider al unei grupări criminale!
În contextul unei crize cronice de instabilitate politică, declin economic sever și impactul cumulativ al dezastrelor naturale succesive, Haiti se află în poziția de cea mai săracă națiune din întreaga emisferă vestică. Această vulnerabilitate structurală este exacerbată de o proliferare violentă a criminalității organizate. De mult timp, țara se confruntă cu o escaladare constantă a violenței perpetrate de grupările criminale.
O consecință majoră a acestei situații este faptul că până la 90% din suprafața Port-au-Prince este sub controlul acestor bande, acoperind infrastructuri vitale precum drumuri esențiale și terminale maritime.
Conform estimărilor Națiunilor Unite, în zona metropolitană a capitalei, operează cel puțin 26 de grupări distincte.
Contextul actual al violenței este profund legat de evenimentele din 2021, în special de asasinarea președintelui de atunci, Jovenel Moise. Această tragedie a proiectat țara într-o criză profundă, care a dus la suspendarea alegerilor naționale în anii care au urmat.
În urma acestor tulburări politice, organizațiile infracționale au intensificat eforturile de a-și extinde sfera de influență teritorială.
Poliția Națională din Haiti (PNH) a confirmat recent eliminarea unui lider al unei grupări criminale.
Individul, cunoscut sub denumirea Mathias Saintil, a fost „neutralizat” în urma unei acțiuni recente a forțelor de ordine, în cadrul unei operațiuni menite să aplice legea.
În comunicatul lansat pe platformele de socializare vineri, oficialii au specificat că Saintil era șeful grupării din Boston, o entitate denumită după un cartier din Cite Soleil, o zonă deficitară din Port-au-Prince.
Informații preliminare indică faptul că Saintil a fost afectat de „multiple proiectile” în timpul operațiunii militare, iar o sursă internă din cadrul poliției a raportat decesul său ulterior, în spital.
Acest eveniment a fost întâmpinat cu satisfacție de către Prim-ministrul Alix Didier Fils-Aime, care a exprimat acest sentiment printr-o postare personală pe rețelele de socializare. El a scris, îmbinând franceza și creola haitiană, că „un lider de bandă mai puțin” a fost eliminat, subliniind în același timp că „bătălia pentru eliberarea țării de sub controlul bandiților continuă cu hotărâre” și că „bandele nu vor putea dormi!”.
Pe plan umanitar, situația este extrem de gravă.
ONU estimează că jumătate dintre membrii acestor grupări sunt minori, adică copii și adolescenți sub vârsta de 18 ani, fiind atrase de promisiunea de protecție, venituri și hrană.
Cum se răspunde la această indignare generalizată?
Violența persistentă a dus la o criză umanitară în escaladare; cel puțin 1,4 milioane de cetățeni au fost nevoiți să abandoneze locuințele, concentrându-se în special în zona capitalei.
În perioada iulie-octombrie a acestui an, raportul ONU indică că aproximativ 1.123 de haitieni au suferit de deces în urma violențelor, în timp ce 440 de persoane au fost rănite.
De asemenea, ratele de violență sexuală rămân îngrijorătoare; între iulie și august, au fost înregistrate 689 de cazuri de violuri comise de grupările criminale.
În răspuns la această indignare generalizată, în luna aprilie a început deplasarea membrilor unei noi Forțe Internaționale de Suprare a Bandelor (GSF) în Haiti. Misiunea primară a acestei forțe este de a „neutraliza, izola și descuraja bandele”.
Mandatul inițial de 12 luni a fost prelungit în septembrie, printr-o decizie a Consiliului de Securitate al ONU, până în martie 2027. Totuși, GSF a întâmpinat dificultăți similare cu cele ale predecesorului său, Sprijinul Multinațional de Securitate (MSS), condus de Kenya: lipsa adecvată de resurse și personal. Susținătorii GSF au solicitat comunității internaționale să îndeplinească obligațiile financiare, asigurând finanțarea necesară forței.
Operațiunile GSF nu au fost fără riscuri; membrii forței au fost ținta unor atacuri. Un exemplu notabil este răptele a patru tehnicieni aeronautici salvadorieni, implicați în GSF, la data de 18 octombrie. El Salvador a reacționat trimiterea unei forțe militare substanțiale în Haiti, cu până la 2.000 de soldați. Președintele salvadorian, Nayib Bukele, a caracterizat această intervenție ca o misiune de salvare.
Pe 21 octombrie, Bukele a publicat o înregistrare video care prezintă vehicule blindate patrulând străzile haitiene, unele folosind arme de foc, afirmând că obiectivul unic este „să ne asigurăm că cei patru compatrioți ai noștri se întorc acasă vii și nevătămați”.
El a adăugat un avertisment ferm către liderii bandelor: „Atacul de astăzi nu este nimic în comparație cu ceea ce urmează dacă nu îi returnați vii pe toți cei patru ostatici”.
De asemenea, Bukele a apelat la haitieni să își „ridice” și să „recupere controlul asupra comunităților lor”, insistând că forțele sale nu reprezintă o „invazie”.
În schimb, organizațiile pentru drepturile omului au adresat critici severe lui Bukele, contestând abordarea sa extremă față de violența bandelor din El Salvador, combătută în parte prin arestări și procese colective. Bukele a menționat că este „capabil” să aplice tactici similare în contextul haitian.
În ultima sa comunicare publică vineri, Bukele a interacționat cu un utilizator de pe rețelele de socializare care sugerase că au localizat reședința unui important lider de bandă haitiană. „Unde se află această casă?”, solicitând adresa exactă pentru a garanta distrugerea acesteia.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media