Internațional

Marea Neagră, mai periculoasă decât Ormuz: România în centrul unei crize care pune NATO la încercare

Adrian Voinea 13.11.2026

De ce Marea Neagră e mai periculoasă decât Ormuz?

Confruntările maritime din Marea Neagră au transformat această zonă într-o zonă de risc extrem în 2026, depășind în gravitate chiar și Strâmtoarea Ormuz, care suferă din cauza războiului dintre Statele Unite și Iran. Peste 300 de atacuri și mai mult de 30 de navigatori uciși constituie bilanțul unei crize care a lovit una dintre cele mai vitale rute comerciale dintre Europa și Asia.

Pentru România, situația este critică, deoarece atacurile s-au extins în apropierea apelor teritoriale ale țării, punând la încercare abilitatea Alianței Nord-Atlantice de a proteja flancul estic.

Conform unei analize publicate joi, 12 noiembrie, de cotidianul american The Wall Street Journal, intensificarea agresiunilor împotriva navelor comerciale a făcut din Marea Neagră cea mai sângeroasă rută maritimă a anului. Conflictul Rusia-Ucraina, care afectează transporturile maritime din februarie 2022, a intrat într-o fază nouă, în care navele civile și echipajele lor sunt expuse unor amenințări tot mai mari.

Cum a escaladat conflictul rus-ucrainean?

Forțele ruse au vizat nave care transportau produse alimentare ucrainene, în timp ce forțele ucrainene au folosit drone pentru a lovi transporturile maritime rusești. Escaladarea a lovit și zonele de retragere a navelor care încercau să evite pericolele de lângă coastele ruse și ucrainene.

Datele companiei de securitate maritimă Ambrey, citate de publicația americană, indică că în Marea Neagră au fost înregistrate peste 300 de atacuri de la începutul anului. Bilanțul include peste 30 de navigatori morți și peste 20 de persoane date dispărute, conform informațiilor din organizații ale armatorilor, platforme de monitorizare și autorități locale.

Cât de grav e bilanțul pierderilor?

Ca comparație, Organizația Maritimă Internațională (IMO) a confirmat până la 11 noiembrie 134 de incidente în Strâmtoarea Ormuz și regiunea Orientului Mijlociu, cu 25 de navigatori morți, de la izbucnirea conflictului SUA-Iran la 28 februarie 2026.

O evoluție deosebit de îngrijorătoare este extinderea atacurilor către apele din apropierea României și Bulgariei, două state NATO care nu luptă direct în războiul rus-ucrainean.

În octombrie, s-au raportat atacuri asupra a 12 nave în largul acestor țări, iar aproape jumătate dintre incidente au provocat morți, dispărute sau răniți în echipaje, conform datelor din The Wall Street Journal.

De ce e România în prim-planul crizei?

Un incident emblematic a avut loc la 5 octombrie, când nava comercială Royad Mammadov, sub pavilion Saint Kitts și Nevis și operată de interese turcești, a fost cuprinsă de flăcări și s-a scufundat în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale românești.

Nava ducea porumb din Ismail (Ucraina) către Ravenna (Italia). Două persoane au murit, iar autoritățile române au salvat 11 membri ai echipajului. Președintele Zelenski a atribuit atacul unor drone rusești.

Cum răspunde UE la escaladare?

Autoritățile române au confirmat incidentul și salvarea, fără a stabili public cauza incendiului.

Aceste incidente au intensificat temerile privind extinderea conflictului asupra transporturilor din apropierea teritoriului NATO. Mai mulți lideri europeni au acuzat Rusia, dar Moscova a negat.

Identificarea autorilor rămâne crucială pentru a stabili natura amenințărilor și măsurile de răspuns. Situația se suprapune peste alte amenințări pe flancul estic: încălcări de spațiu aerian, atacuri cibernetice și sabotaje atribuite Moscovei.

Ce măsuri ia România?

În răspuns la escaladare, Uniunea Europeană a accelerat măsurile de securitate maritimă, cu România și Bulgaria în rol central. Luni, 9 noiembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat la București alocarea a 50 de milioane de euro pentru un centru de securitate maritimă la Marea Neagră, gestionat de România și Bulgaria.

România va primi și alte 10 milioane de euro pentru consolidarea capacităților de căutare și salvare, în contextul incidentelor cu victime în echipaje.

Ce spune președintele Dan?

„România se află în prima linie a securității europene”, a declarat von der Leyen, subliniind rolul țării în protejarea frontierelor, spațiului aerian și apelor Mării Negre.

Ea a avertizat că atacurile cu drone asupra navelor din apropierea coastelor românești amenință libertatea navigației și securitatea economică europeană. Centrul va îmbunătăți monitorizarea traficului naval, schimbul de informații și detectarea amenințărilor prin sisteme moderne de supraveghere.

Potrivit precizărilor din 10 noiembrie, obiectivul este ca structura să devină operațională în 2027, cu un grup de lucru care va stabili etapele de implementare.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media