Metodologia: Plecările din IMM-uri depășesc angajările în România

Metodologia studiului este riguroasă și periodică!

Sectorul IMM-urilor din România intră în teritoriu necunoscut: Departările depășesc pentru prima dată numărul noilor angajări

Situația economică din țara noastră a atins un prag critic, iar sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) se află în centrul unei crize fără precedent.

Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, a semnalat miercuri, în cadrul evenimentului „NewMoney Talks – Indexul Sentimentului Economic NewMoney - INSCOP”, ediția a doua, că numărul persoanelor care și-au părăsit locul de muncă a depășit, pentru prima dată în acest an, volumul angajărilor efectuate.

Acest fenomen de spor negativ în dinamica forței de muncă contribuie direct la consolidarea unui climat de nesiguranță generalizată.

Florin Jianu a detaliiat evoluția negativă a pieței muncii, precizând că, spre deosebire de anii precedenți, când se înregistra un salubru echilibru sau un plus de angajări, actualul exercițiu financiar se caracterizează prin oprirea multor procese de recrutare. Prezentul context este marcat de o rată a șomajului în creștere, cu un avans de un punct procentual, și de o cantitate semnificativă de contracte de muncă fie închise definitiv, fie suspendate temporar.

Această tendință de retragere a capitalului uman din structurile companiilor reflectă o realitate dură pentru mediul afacerilor național.

Analiza legăturii dintre dinamica angajărilor și percepția colectivă evidențiază faptul că tensiunile de pe piața muncii influențează direct modul în care cetățenii interpretează starea economiei.

În acest sens, liderul Consiliului Național al IMM-urilor a reiterat un mesaj transmis constant în ultimele luni: imperioasa necesitate a formării unei guverne funcționale și validate.

Potrivită afirmațiilor sale, doar un executiv dotat cu pline puteri de negociere poate adopta decizii ferme atât în domeniul economic, cât și în cel social, transmițând astfel o doză de încredere pieței.

Apelul către decidenți vizează obținerea unui guvern capabil să guverneze, ceea ce ar permite monitorizarea continuă a indicatorilor și observarea unei eventuale inversări a tendinței negative a indexului sentimentului economic în viitorul apropiat.

Remus Ștefureac a explicat modificările!

Datele statistice colectate prin intermediul Indicelui Sentimentului Economic NewMoney (INSCOP), în a doua sa ediție, confirmă această tendință pesimistă. Conform rezultatelor, 86,1% dintre românii intervievați anticipă o majorare a prețurilor în următoarele șase luni. Acest procent înregistrează o ușoară escaladare față de valoarea de 84,5% înregistrată în luna iunie, indicând o persistență a inflației percepute.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a oferit o perspectivă analitică asupra modului în care se modifică, sau mai degrabă se stabilizează, sentimentul economic al populației între lunile iunie și septembrie. El a subliniat că nu asistăm la o schimbare bruscă a climatului, ci la o fixare a unei stări de neîncredere economică deja instalate. Comparând datele din septembrie cu cele din iunie 2026, expertul concluzionează că societatea intră într-o fază de „normalizare a incertitudinii economice”.

Acest termen nu implică acceptarea situației ca fiind normală sau favorabilă, ci descrie capacitatea indivizilor de a-și adapta deciziile financiare și comportamentale la ipoteza că dificultățile vor continua, manifestând o formă de reziliență adaptativă.

Metodologia de cercetare a acestui studiu este riguroasă și urmărește periodic percepțiile, așteptările și comportamentele economice ale populației. Indicatorii monitorizați includ evoluția veniturilor actuale și viitoare, anticipările privind bugetul familial, percepția asupra propriei situații economice, tendințele de prețuri, precum și disponibilitatea consumatorilor de a realiza achiziții sau investiții.

Investigația a fost desfășurată în intervalul 1–7 septembrie 2026, utilizând metoda interviurilor telefonice computerizate (CATI). Eșantionul a inclus 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată din România, cu vârsta de cel puțin 18 ani. Precizia datelor este garantată de o eroare maximă admisă de ±2,95%, la un nivel de încredere statistică de 95%. Aceste parametri asigură relevanța rezultatelor în contextul actual al incertitudinii economice.

În paralel cu aceste tendințe macroeconomice, alte subiecte de interes public continuă să capteze atenția.

De exemplu, se discută despre posibilitatea acordării unor zile suplimentare de concediu de odihnă pentru părinți, beneficiu pe care anumite categorii de angajați îl pot solicita de la angajator.

Totodată, se analizează condițiile în care românii nu vor mai fi obligați să plătească impozitul pe teren, o modificare fiscală așteptată de mulți proprietari.

Pe plan internațional, rezultatele testelor PISA au fost criticate de Monica Tatoiu, care a susținut că evaluările sunt o „prostie” pentru că măsoară „pere” în loc de „mere”, invitând la o analiză mai profundă a sistemului educațional.

În politica internă, câțic a demontat teoria conform căreia blocajul politic a scumpit împrumuturile României, afirmând că Mureșan nu exista în ecuația respectivă. În sport, Erling Haaland a fost eroul echipei Norvegiei în confruntarea cu Danemarca, marcând goluri decisive.

Această complexitate de evenimente subliniază faptul că, în timp ce sectorul IMM-urilor se luptă cu un deficit de personal și o creștere a șomajului, restul societății se confruntă cu alte provocări sociale și politice. Concluzia principală rămâne însă aceea că, până la formarea unui guvern capabil să acționeze ferm, incertitudinea va rămâne norma, iar adaptarea la această realitate devine o necesitate pentru toți actorii economici și sociali.