Ministerul Educației propune scăderea numărului de elevi pe clasă
Care este schimbarea esențială din articolul 3 al metodologiei?
Autoritățile din educație propun reguli mai stricte pentru dimensionarea claselor
Ministerul Educației a supus dezbaterei publice un document care stabilește modul de calcul al locurilor de studiu pentru anul școlar 2027–2028.
În centrul atenției se află noile criterii economice, mai severe pentru unitățile din zone urbane și din municipii. Comunitatea educativă, în special cadrele didactice, exprimă nemulțumirea nu doar față de conținutul propunerii, ci și față de tăcerea federațiilor profesionale în fața acestui proiect.
Documentul aduce modificări semnificative față de metodologia aplicată în anul precedent.
Pe lângă menținerea unor principii de bază, se introduc praguri suplimentare care vizează creșterea efectivelor pe clasă, în special în mediul urban și în municipii.
În plus, se impune o verificare riguroasă a unităților de învățământ de nivel mediu și superior, obligându-se aceste ultimele să argumenteze cu detalii menținerea profilurilor și specializărilor oferite.
Deși cifra totală a locurilor pentru clasele de început de liceu rămâne identică cu cea din anii anteriori, modul de calcul și organizarea rețelei școlare ar putea fi afectat direct de noile reguli.
Adrian Voica, președintele sindicatului SIPA Muntenia, subliniază consecințele directe asupra personalului: „Există profesori care riscă să rămână fără posturi didactice”.
Una dintre schimbările esențiale se regăsește în articolul 3 al metodologiei, care definește parametrii economice pentru planificarea locurilor de studiu. Dacă documentul pentru 2026–2027 impunea ca clasele din orașe să funcționeze cel puțin cu efectivul mediu legal, noul proiect pentru 2027–2028 introduce cerințe mai înalte.
În zonele urbane, clasele trebuie să aibă cel puțin trei elevi mai mulți decât media legală. În municipii, limita superioară este mai apropiată de maximul permis de lege, cu o marjă de cel mult doi elevi sub pragul maxim. Scopul evident este creșterea densității elevilor pe clasă.
Adrian Voica menționează situația concretă din Pitești, unde la nivel de liceu se înregistrează deja 34 de elevi pe clasă, o cifră care depășește standardele obișnuite.
Proiectul include și mecanisme de analiză a claselor paralele care ar coborâ sub limita minimă legală, cu scopul de a le comasa, fie în aceeași școală, fie la nivel local sau teritorial. Întrebarea care se pune este cum se realizează această comasare când clasele au specializări diferite. În învățământul liceal, o clasă de matematică-informatică cu puțini elevi are un program diferit de una de filologie, iar specializările tehnologice necesită pregătire profesională specifică. Documentul permite, în anumite condiții, organizarea învățământului tehnologic, inclusiv cel dual, cu până la trei grupe de calificări distincte.
Există excepții pentru școlile unice dintr-o localitate și pentru secțiile cu predare în limbile minorităților.
Rămâne de clarificat cum inspectoratele vor aplica aceste criterii când clasele mici aparțin unor profiluri diferite și ce soluții se vor lua pentru a păstra specializările unice într-o regiune.
O altă modificare majoră apare în articolul 13. Școlile care oferă filiere teoretice sau vocaționale trebuie să efectueze o analiză internă privind atractivitatea specializărilor, rezultatele elevilor, alegerile din clasele terminale și traseul profesional al absolvenților.
De asemenea, liceele trebuie să documenteze parteneriatele cu universități, instituții culturale și sportive și agenții de muncă. Pe baza acestor analize, inspectoratele vor trebui să justifice explicit necesitatea menținerii anumitor profiluri. Modul în care se va evalua relevanța unei specializări rămâne încă neclar.
Proiectul păstrează valorile legale pentru clasele de început!
Ce se întâmplă cu un liceu dintr-o localitate mică, care poate avea o singură clasă de profil uman sau real, cu un număr redus de elevi?
Sau cu o unitate vocațională care pregătește elevi într-un domeniu cu cerere limitată, dar care este unică în zonă?
Profesorii subliniază că rezultatele școlare nu pot fi analizate fără contextul social și economic al comunității, deoarece o școală care primează elevi din medii vulnerabile, cu rezultate slabe încă de la începutul ciclului, nu poate fi comparată direct cu unități din marile centre urbane.
Articolul 10 introduce o condiție suplimentară pentru liceele care au obținut rezultate foarte slabe la examenul de Bacalaureat. Unitățile care au avut rată de promovare zero sau doar un singur elev promovat în sesiunile cumulate din 2026 vor putea propune clase a IX-a, cu frecvență de zi, doar în baza unui raport întocmit de inspectorat, rezultat al unei inspecții care investighează cauzele slabei performanțe.
Acest raport trebuie să fie însoțit de un plan de măsuri pentru îmbunătățirea rezultatelor.
Această condiție nouă pentru propunerea de locuri a fost deja aplicată în trecut și a dus la desființarea unor cursuri de zi și menținerea cursurilor în școlile profesionale pentru anumite licee.
Proiectul nu schimbă valorile legale pentru constituirea claselor de început. Pentru liceu, se mențin următoarele cifre: 28 de locuri pentru filierele teoretică și tehnologică (inclusiv dual), 24 de locuri pentru filiera vocațională, 30 de locuri pentru liceul seral și frecvență redusă (clasa a IX-a) și 32 de locuri pentru învățământul postliceal și școlile de maiștri.
Ce se modifică este metoda de fundamentare a numărului de clase și a ofertei educaționale.
Sunt ajustate și formulele de estimare a claselor la trecerea între niveluri de învățământ, vizând trei tranziții: de la grădiniță la clasa pregătitoare, de la clasa a IV-a la clasa a V-a și de la gimnaziu la liceu.
În mediul rural, calculul se bazează pe efectivul mediu legal. În orașe, se folosește un prag mai mare cu 3 elevi pentru clasa pregătitoare și cu 4 elevi pentru clasa a V-a. În municipii, reperul este efectivul maxim legal.
La trecerea de la clasa a VIII-a la liceu, calculul se face prin raportare la 24 pentru filiera vocațională. Aceste formule pot duce la reducerea numărului de forme de studiu, în special în zonele urbane și din municipii.
În privința învățământului tehnologic, proiectul acordă prioritate cererilor companiilor pentru organizarea formei duale. Numărul de locuri trebuie să fie fundamentat pe cererea operatorilor economici, iar organizarea presupune contracte de parteneriat între școală, firmă și autoritatea locală. Această abordare este justificată prin necesitatea de a alinia educația cu piața muncii. Însă rămâne neclară situația în care nu există parteneri de practică, dar există dorința elevilor de a continua studiile.
O altă prevedere nouă stârnește întrebări privind accesul la educație pentru persoanele vârstnice. La articolul 4, litera f), se introduce interdicția ca persoanele care au atins vârsta standard de pensionare să fie școlarizate în învățământul preuniversitar finanțat din bugetul de stat.
Formularea necesită clarificări, mai ales că la articolul 7 se prevăzute programul „A doua șansă” pentru persoanele care au depășit vârsta corespunzătoare clasei. Ministerul nu specifică dacă interdicția se aplică și celor care doresc să urmeze acest program după atingerea vârstei de pensionare.
Sindicatul SIPA Muntenia avertizează că aprobarea metodologiei în forma propusă poate duce la scăderea numărului de clase aprobate, ceea ce înseamnă reducerea normelor și posturilor didactice. Concret, unii profesori vor fi obligați să părăsească catedra sau vor avea dificultăți în completarea normei lor de predare.
În afară de riscul pierderii locurilor de muncă, cadrele didactice subliniază că mărirea normei didactice, implementată la sfârșitul verii 2025, a crescut volumul de muncă, ducând mulți la epuizare.
Adăugând la aceasta noile restricții, situația devine tot mai tensionată.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media