Ministrul Apărării din Estonia demisionează după scandalul cu 70 de milioane de euro pe muniție defectă

Auditul a expus haosul: ministrul Estoniei a demisionat!

Curtea de Conturi din Estonia a scos la lumină o serie de deficiențe grave în gestionarea banilor publici, concentrându-se pe un contract controversat pentru obuze de artilerie. Beneficiarul a fost o entitate fără vechime în domeniu. În urma acestor constatări, ministrul Apărării, Hanno Pevkur, a anunțat retragerea sa din funcție.

Guvernul a alocat 70 de milioane de euro pentru muniție destinată Kievului, dar compania care a câștigat licitația nu a reușit să onoreze livrările, stârnind nemulțumiri.

Miercuri seara, Pevkur a recunoscut că nu cunoscuse detaliile problemei contractuale, dar a acceptat să poarte povara responsabilității politice.

Raportul auditului, publicat pe 28 august, a criticat aspru achizițiile militare din ultimii ani.

Documentul detaliază modul în care s-a încheiat acordul de 70 de milioane de euro, conform informațiilor din presa locală. Contractul a fost semnat cu Datasel S. R.

L. o firmă înregistrată în Italia, controlată de fapt de Neco Defense Munitions, o companie indiană. Scopul inițial era furnizarea de muniție Ucrainei, finanțată prin Instrumentul european pentru pace al UE. Totuși, entitatea aleasă nu avea experiența necesară pentru a gestiona un proiect atât de complex.

De ce a demisionat ministrul Apărării din cauza contractului cu India?

Acordul a fost încheiat într-o perioadă critică, când armata ucraineană suferă o severă lipsă de obuze. Situația a fost agravată de întârzierile din partea Statelor Unite și de nerespectarea țintei UE de a livra un milion de obuze până în martie 2024.

Centrul pentru Investiții în Apărare din Estonia (RKIK) a transferat avansate sume considerabile către Datasel, dar compania a raportat recurent întârzieri, iar marfa a întârziat luni întregi.

Când, în sfârșit, o livrare a ajuns în 2025, ziarul Eesti Ekspress a raportat că obuzele erau defecte și practic inutile.

Elmar Vaher, directorul general actual al RKIK, care nu a supervizat inițial tranzacția, a declarat pentru publicație că nu ar fi trebuit să se semneze niciodată acel contract.

A comparat situația cu angajarea unei firme fără experiență în construcții pentru ridicarea unei case, presupunând implicit că proiectul va rămâne nefinalizat.

Contextul bugetar este unul dinamic: cheltuielile Estoniei pentru apărare au urcat de la 2% din PIB la 3,4% în 2025, după invazia rusă din 2022, conform datelor OCDE. Pentru anul 2026, se preconizează o creștere la 5,4% din PIB. De asemenea, Tallinn a promis sprijin militar Kievului în valoare de peste 117 milioane de dolari în 2026. Curtea de Conturi a emis repetat avertismente privind riscul abuzului de fonduri.