Moldova elimină raioanele: reformă teritorială din 2027 schimbă administrarea locală

Ce sunt detaliile tehnice ale noii organizări teritoriale?

Reforma administrativă majoră anunțată pentru Republica Moldova va schimba radical peisajul instituțional al statului începând cu anul 2027. Principala noutate constă în desființarea celor 32 de consilii raionale actuale, care vor fi absorbite într-o structură nouă.

Din momentul următorelor alegeri locale, nivelul al doilea al administrației publice nu va mai fi format din raioane, ci din trei entități regionale distincte. Acestea vor fi Regiunea Nord, cu reședința la Bălți, Regiunea Centru, având sediul la Chișinău, și Regiunea Sud, administrată de la Cahul. Alegătorii vor desemna direct membrii acestor noi consilii regionale, utilizând un sistem de votare similar celui aplicat în prezent pentru consilierii raionali.

Impactul asupra numărului de unități administrativ-teritoriale de bază este la fel de spectaculos. Până la finalul anului 2027, numărul total de primării din țară va fi redus drastic, de la aproximativ 900 de entități actuale la doar 292. Această consolidare este însoțită de o restructurare profundă a aparatului birocratic. Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, a subliniat că noile structuri regionale vor opera cu un personal mult mai restrâns.

Obiectivul principal este eliminarea straturilor intermediare de birocrație, înlocuind funcționarii de rutină cu profesioniști capabili să gestioneze eficient resursele.

Deși s-a estimat că majoritatea specialiștilor afectați de suprimarea unor posturi își vor găsi alte ocupații, autoritățile nu au încă oferit detalii clare privind soarta tuturor angajaților care își pierd locul de muncă.

Buzu a menționat că, în prezent, sectorul administrației publice locale absoarbe 25% din totalul funcționarilor publici, dintre care jumătate au depășit vârsta legală de pensionare.

Ce se întâmplă cu situația juridică a entităților specifice?

Detaliile tehnice ale noii organizări teritoriale au fost prezentate în funcție de fiecare regiune. În nordul țării, unde se preconizează includerea a 11 raioane actuale, populația totală este de 514.000 de locuitori.

Numărul primăriilor din această zonă va scădea de la 306 la doar 81. Regiunea Centru va cuprinde 13 raioane, servind o populație de 670.000 de cetățeni, iar numărul primăriilor va fi redus de la 349 la 96.

În sud, structura nouă va include șapte raioane, acoperind o populație de 280.000 de persoane, cu un număr de primării redus de la 165 la 48.

Premierul Vasile Tofan a clarificat rolul specific al noilor entități regionale, insistând că ele nu vor fi simple replici ale vechilor raioane. Funcția lor se va concentra pe elaborarea strategiilor de dezvoltare, coordonarea politicilor regionale și gestionarea proiectelor de mare anvergură.

Scopiul este de a asista primăriile locale în atragerea fondurilor externe și implementarea inițiativelor complexe. Tofan a reasigurat că serviciile publice nu vor dispărea din comunități; singura schimbare vizibilă va fi mutarea centrului administrativ. Unele atribuții vor fi transferate primăriilor, în timp ce altele vor rămâne sub controlul administrației centrale.

Situația juridică a unor entități specifice rămâne neschimbată sau suferă modificări punctuale. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual de orașe de drept special. Raionul Taraclia va fi reorganizat și va primi statutul de municipiu, în timp ce Găgăuzia își va menține autonomia prevăzută de legislația națională. Este de reținut că, anterior acestei decizii finale, în luna aprilie, Guvernul avusese intenția de a reduce numărul raioanelor de la 32 la 10, dar conceptul final a optat pentru modelul cu trei regiuni mari.