Nicușor Dan cere soluții concrete pentru tinerii români din diaspora în locul promisiunilor sterile
Competențele românilor din diaspora contează!
Palatul Cotroceni găzduiește, începând de astăzi, cea de-a șasea ediție a Forumului Tinerilor Români de Pretutindeni (FTRP), un eveniment care reunește peste 150 de participanți tineri din România și din diaspora pentru o perioadă de șase zile. Scopul principal al acestei întâlniri este identificarea unor soluții practice pentru provocările actuale ale generației tinere, nu doar formularea de promisiuni vagi.
Președintele României, Nicușor Dan, este prezent la deschidere, subliniind necesitatea unor demersuri legislative concrete și a unei colaborări reale între stat și cetățenii români din afara granițelor.
Evenimentul este organizat în comun de trei structuri principale: Federația Forumul Tinerilor din România, Liga Studenților Români din Străinătate și Uniunea Studenților din România. Conform comunicatului oficial, Forumul se înscrie în cadrul proiectului denumit „Departe de casă, aproape de România”, care beneficiază de sprijin financiar din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Prima zi de lucrări s-a concentrat asupra procesului legislativ, tema centrală fiind traseul unei inițiative de modificare a legii.
În Sala Unirii a Palatului Cotroceni, participanții au analizat etapele prin care trece o idee legislativă, de la redactarea inițială a textului până la punerea sa efectivă în practică.
Președintele Nicușor Dan a profitat de ocazie pentru a face o La acea vreme, el a coordonat, în numele unui ONG, o întâlnire care a adus împreună tinerii din România cu cei care studiau în străinătate. Șeful statului a exprimat satisfacția sa față de continuitatea acestor eforturi, observând că astfel de inițiative au supraviețuit testului timpului.
El a notat că, deși există o tendință culturală de autocritică, o comparare obiectivă a României de acum cu cea de acum un sfert de secol dezvăluie progrese majore.
Printre argumentele avansate se numără aderarea țării la Uniunea Europeană și la NATO, precum și creșterea Produsului Intern Brut de la 100 la 400 de miliarde de euro.
Ca anecdotă personală, Dan a menționat că, în urmă cu 26 de ani, primea un salariu de 100 de dolari la Institutul de Matematică, o situație care nu se mai repetă în prezent.
Această evoluție economică și instituțională ar trebui să fie un motiv de mândrie, chiar dacă persistă deficiențe care necesită remediere.
O atenție deosebită a fost acordată rolului jucat de competențele acumulate de românii stabiliți în străinătate. Președintele a subliniat că țara are nevoie urgentă de expertiza acestor specialiști, indiferent dacă au ales să învețe sau să trăiască în afara granițelor. Deși există o disponibilitate largă din partea diasporii de a colabora, provocarea principală constă în mecanismele prin care această cooperare poate fi facilitată. Experiențele anterioare au generat numeroase idei inovatoare și o deschidere remarcabilă, dar rezultatele tangibile au fost adesea insuficiente.
Prin urmare, discuțiile actuale vizează construirea unui cadru de lucru cu un calendar precis și cu cerințe realiste impuse instituțiilor publice, pentru a transforma potențialul în acțiune.
Prim-ministrul Luca Niculescu a participat, de asemenea, la eveniment, evocând propriile experiențe. Acum 26 de ani, el era prezent la forumul anterior în calitatea de jurnalist. Niculescu a accentuat faptul că România posedă numeroase atuu-uri, dintre care unele se regăsesc chiar și în comunitățile de dincolo de frontiere. El a susținut că tinerii, prin activitățile lor, devin ambasadori ai imaginii naționale, reprezentând țara prin ceea ce fac. Faptul că participanții s-au adunat pentru a dezbate și a propune soluții este dovada că generația actuală dorește activ îmbunătățirea condițiilor existente.
O perspectivă istorică de la Emil Constantinescu?
Un aspect crucial ridicat de premier a fost întrebarea referitoare la felul de țară care va fi pusă la dispoziția tinerilor pentru a-și exercita drepturile și obligațiile.
Luca Niculescu a recunoscut că, pentru mulți tineri, România rămâne locația familiei și a amintirilor, dar și un spațiu cu așteptări specifice.
În viziunea sa, nu mai este realist să se impună acestei generații o alegere binară între emigrare și rămânere, deoarece mentalitatea lor le definește identitatea ca fiind cea a unor cetățeni globali.
Tinerii sunt văzuți ca o sursă vitală de inițiativă și abilități profesionale.
Fostul președinte Emil Constantinescu a contribut cu o perspectivă istorică, rememorând ediția din anul 2000 a forumului.
La acea vreme, evenimentul a inclus și un târg de angajare, unde mulți tineri și-au depus dosierele de candidatură, inclusiv pentru poziții la Serviciul Român de Informații (SRI).
Constantinescu, care se afla la finalul mandatului prezidențial, a exprimat entuziasmul său pentru dinamismul participanților și a speranța că reformele inițiate de guvernul de atunci vor fi duse mai departe de către persoane competente.
Analizând perioada de 30 de ani de la înființarea guvernării CDR, Constantinescu a explicat de ce reformele au fost posibile în acea etapă. Succesul s-a datorat compoziției echipei de conducere, formată din două categorii distincte de personalități. Prima categorie a cuprinzit experți din mediul academic, rectori numiți în Administrația Prezidențială și specialiști aduși de peste hotare. A doua categorie, considerată de fostul șef al statului cea mai influentă, a fost formată din absolvenți tineri care au intrat direct în administrarea publică, mulți dintre ei ocupând ulterior funcții de secretari de stat.
Constantinescu a notat că unii dintre acești oameni se aflau în sala de conferințe și a atribuit lor creșterea încrederii în capacitatea României de a se reforma, atingând un nivel fără precedent.
Ca o dovadă a importanței strategice a țării, Constantinescu a citat un fragment din discursul rostit de președintele american Bill Clinton în Piața Universității, în anul 1997. Liderul SUA discuta atunci despre înțelegerea cu președintele României pentru stabilirea unui parteneriat strategic, subliniind faptul că România era esențială pentru interesele Statelor Unite. Această mărturie istorică a fost menită să sublinieze recunoașterea internațională a rolului României.
Programul Forumului continuă sâmbătă și duminică cu sesiuni de formare specializate în politici publice și advocacy.
Participanții vor fi împărțiți în echipe de lucru, ghidate de facilitatori experimentați, pentru a elabora propuneri concrete pe teme care le afectează direct viața, incluzând domeniile educației, pieței muncii, justiției și relațiilor cu diaspora.
Aceste grupuri de lucru își vor desfășura activitățile la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, transformând dezbaterile teoretice în documente operaționale destinate autorităților.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media