Actualitate

Opt din zece români vor restricții pe net în caz de criză

Raluca Petrescu 20.11.2026

Cine susține cel mai mult blocarea netului?

Românii sunt gata să accepte măsuri drastice când vine vorba de securitatea țării.

O cercetare recentă arată că marea majoritate a populației susține ideea ca instituțiile statului să poată limita accesul la anumite site-uri web în perioadele de criză.

Potrivit unui sondaj INSCOP Research efectuat între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026, 80% dintre participanți aprobă această măsură. Mai exact, 64% dintre cei chestionați s-au declarat complet de acord cu posibilitatea ca guvernanții să blocheze temporar platformele digitale atunci când securitatea națională este pusă în pericol de amenințări majore.

Din totalul respondenților, 15,9% au menționat că sunt parțial de acord cu această abordare. Pe de altă parte, 5,8% s-au exprimat ca fiind parțial în dezacord, iar 99% — adică 9,9% — au fost complet opuse ideii. Un număr redus de persoane, reprezentând 4,4%, nu au oferit un răspuns clar.

Ce spun experții despre compromisul digital?

Analiza detaliată a datelor arată că susținerea este mult mai pronunțată printre alegătorii PSD, PNL și USR, precum și printre locuitorii orașelor mari și funcționarii din administrația publică. În contrast, o rezistență semnificativ mai mare față de blocarea temporară a internetului se manifestă în rândul votanților AUR, al bărbaților, al locuitorilor din București și din localitățile urbane mici, dar și al salariaților din mediul privat.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, comentează că acest consens indică disponibilitatea cetățenilor de a accepta constrângeri digitale pentru a proteja siguranța colectivă. El subliniază că securitatea funcționează ca un motivator puternic pentru acceptarea intervenției statului, chiar și atunci când vine vorba despre libertatea de exprimare.

Este crucial de menționat că chestionarul s-a concentrat exclusiv pe măsuri de scurtă durată, nu pe cenzură permanentă. Sprijinul pentru astfel de acțiuni transcende granițele vârstelor, ale gradului de instruire și ale afiliațiilor politice, semnalând o înțelegere comună a necesității unor reacții rapide în fața riscurilor majore.

Această atitudine reflectă o evoluție a mentalității colective, în care transparența operațiunilor de apărare primează asupra anonimatului social. Într-un mediu regional tensionat, pericolele cibernetice sunt percepute ca reale, legitimând implicarea activă a statului în gestionarea fluxurilor informative.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media