Actualitate

Pensii stabile la bătrânețe: unde funcționează și unde e problema?

Adrian Voinea 28.10.2026

Unde sunt cele mai bune sisteme?

Cum se clasifică sistemele de pensii la nivel mondial și unde se ascunde riscul?

Analiza globală a mecanismelor de pensionare, realizată de CFA Institute în colaborare cu Marsh, pune în lumină contrastele profunde dintre staturile care garantează venituri sigure la bătrânețe și cele ale căror structuri sunt sub presiune. Studiul acoperă 55 de sisteme, care în total reprezintă aproximativ 66% din populația planetei.

Evaluarea nu se oprește la mărimea actuală a beneficiilor, ci examinează și capacitatea de a susține aceste plăți pe termen lung, în contextul unei populații care devine tot mai în vârstă.

Unde e cel mai mare risc?

În ediția din 2026 a clasamentului, Țările de Jos se poziționează pe locul unu, obținând 85,8 puncte dintr-un maxim de 100. În spatele lor se află Danemarca, cu 84,1 puncte, și Islanda, cu 84,0 puncte.

Lista celor șase sisteme care au primit nota maximă (calificativul A) este completată de Singapore (82,0 puncte), Israel (81,9 puncte) și Australia (80,6 puncte). Succesul Țărilor de Jos se explică prin o abordare mixtă: o pensie publică de bază, completată de scheme ocupaționale extinse și economisiri private voluntare. Astfel, veniturile la pensionare nu depind exclusiv de o singură sursă, ci de mai multe straturi de protecție socială.

Raportul subliniază importanța activelor acumulate, a cadrului reglementar și a mecanismelor de protecție a participanților. Un sistem excelent trebuie să asigure nu doar beneficii generoase acum, ci și o guvernanță solidă care să permită îndeplinirea obligațiilor viitoare.

Cum se calculează scorul final?

La polul opus al clasamentului se găsesc sistemele cu cele mai mari vulnerabilități. Argentina ocupă ultima poziție, cu doar 43,7 puncte, urmată de Turcia (46,6 puncte) și India (46,8 puncte). De asemenea, Filipine (49,2 puncte) și Africa de Sud (50,4 puncte) se numără printre țările cu scoruri joase. Aceste cifre semnalează riscuri semnificative în ceea ce privește sustenabilitatea financiară și adecvarea veniturilor. Totuși, un scor mic nu înseamnă automat că fiecare pensionar din aceste țări trăiește mai rău decât cel dintr-o țară cu scor înalt. Nivelul de trai depinde și de costurile locuirii, de accesul la sănătate și de veniturile altor surse.

Metodologia evaluării se bazează pe trei piloni principali, fiecare cu o pondere specifică în calculul scorului final. Prima dimensiune este adecvarea pensiilor, care reprezintă 40% din nota totală și măsoară dacă veniturile la pensionare sunt suficiente pentru o viață demnă. A doua dimensiune este sustenabilitatea, cu o pondere de 35%, care verifică dacă sistemul poate continua să plătească beneficiile în viitor, în fața schimbărilor demografice. A treia dimensiune este integritatea, care acoperă 25% din scor și se concentrează pe guvernanță, reglementare și protecția participanților.

Cu alte cuvinte, un sistem bun trebuie să răspundă afirmativ la trei întrebări esențiale: oferă el venituri adecvate acum, poate finanța aceste beneficii pe termen lung și este administrat corect?

Ce provocări demografice amenință sistemele?

Aceste trei aspecte trebuie analizate împreună, deoarece un sistem poate oferi pensii generoase în prezent, dar se poate prăbuși financiar în viitor.

În schimb, măsurile care îmbunătățesc echilibrul bugetar sunt insuficiente dacă duc la o scădere excesivă a veniturilor pentru cei care depind de pensie.

Una dintre provocările majore identificate în raport este schimbarea structurii demografice. Oamenii trăiesc mai mult, iar scăderea natalității în multe țări înseamnă că generațiile tinere care intră pe piața muncii sunt mai mici.

Unde se plasează România?

În sistemele bazate pe contribuții, un raport de contribuabili mai mic față de cel al pensionarilor creează presiune financiară, mai ales dacă veniturile din contribuții nu cresc suficient pentru a acoperi cheltuielile.

Pentru a face față acestei provocări, raportul sugerează mai multe direcții: extinderea accesului la pensiile private, limitarea retragerilor premature din economiile de pensionare, îmbunătățirea transparenței și a administrării schemelor private, precum și repensarea vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață sănătoasă.

Participarea activă a persoanelor vârstnice pe piața muncii și economisirea suplimentară pot ajuta la pregătirea pentru o perioadă mai lungă de pensionare. Efectele acestor măsuri variază în funcție de veniturile populației, condițiile de muncă și regulile fiecărui sistem național.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media