Petre Roman: Occidentul ne căuta în spate, noi eram înainte – alegeri 1990

Ce s-a întâmplat la alegerile din 1990?

În primăvara anului 1990, România a fost sub atenția lumii. Pe 20 mai 1990, s-au desfășurat primele alegeri libere din istoria țării, după prăbușirea regimului comunist.

Care a fost viziunea Petre Roman, prim-ministru?

Piața Revoluției era inundață de vehicule de difuzare a posturilor de televiziune din Franța, Germania, Marea Britanie și Spania, care transmitau în timp real declarațiile oficialilor.

La fiecare stație, întrebarea era aceeași: România va adopta modelul sovietic de reformă politică și economică, „perestroika”, inițiat de Gorbaciov? Roman a prezentat o schiță pentru trecerea la economia de piață, respingând ideea de a imita programul sovietic de liberalizare.

De ce a fost o provocare să nu urmeze „perestroika”?

Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a subliniat că lupta cu cei care doreau să revină la regulile din perioada antebelică sau să imiteze „perestroika” și „glasnost” a fost cea mai grea provocare. Occidentul, după Războiul Rece, vedea în reformele sovietice un model de succes și se aștepta ca România să urmeze aceeași cale.

Cum a reacționat Occidentul la alegerile din 1990?

Bogdan Chirieac, analist politic, a explicat că pentru lumea occidentală, reformele lui Gorbaciov erau cel mai bun exemplu. Întrebarea adresată României era plină de așteptări: vom porni pe aceeași cale ca Uniunea Sovietică? Când occidentali au realizat că România era deja pe o direcție diferită, mai avansată, au întâmpinat rezistență în a accepta greșeala inițială. Mulți dintre ei ne-au încurajat în private, dar în public au exprimat scepticism, creând o tensiune diplomatică subtilă.

Petre Roman a amintit o întâlnire importantă: a fost primit de Helmut Kohl, fostul cancelar federal al Germaniei și arhitectul unirii celor două state germane, la data de 30 noiembrie 1990. Această audiență a fost o surpriză pozitivă, demonstrând recunoașterea internațională a direcției luate de guvernul român.

Cum s-a desfășat întâlnirea cu Helmut Kohl?

Adrian Severin a menționat că anumite aspecte nu erau asumate corect.

Ce prevedeau principiile „5 D” și rezoluția Consiliului Europei?

A vorbit despre cele „5 D”, care au format baza reconstrucției post‑comuniste și au fost discutate intens în 1990. Aceste principii au fost validate ulterior printr-o rezoluție a Consiliului Europei din 1995, care le-a preluat ca model pentru întreaga Europă. Descoperirea acestei rezoluții, cu ajutorul inteligenței artificiale, a fost o surpriză, demonstrând că moștenirea reformei române din 1990‑1991 a devenit un standard continental.

Totul a fost bazat pe documentul „Revoluție și reformă în România postcomunistă”, elaborat de Petre Roman și Adrian Severin după prăbușirea comunismului. Acest text, pregătit înainte de alegerile din 20 mai 1990, a prezentat principiile și măsurile concrete ale tranziției.

Ce conținea documentul „Revoluție și reformă”?

Documentul a fost foarte bine primit în Occident, confirmând că viziunea României era aliniată cu așteptările internaționale, deși cu o direcție proprie, diferită de modelul sovietic.