Profesorii părăsesc învățământul: ISJ Hunedoara avertizează, România a pierdut 5.000 de cadre

Cum detaliază INS pierderea resurselor umane?

România se confruntă cu o criză profundă a resurselor umane din sistemul de învățământ, o situație care a fost recent semnalată printr-o avertizare explicită din partea Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara. Documentul oficial, care a stârnit atenția publicului prin publicarea sa pe platforma Sindicatului Învățământ Preuniversitar (SIP) Hunedoara, identifică ca una dintre cele mai grave amenințări pentru viitorul educației județene fenomenul migrației profesionale a cadrelor didactice către alte sectoare economice.

Această analiză face parte din planul managerial elaborat pentru anul școlar 2026-2027, un document strategic discutat într-o ședință crucială organizată joi, 24 septembrie 2026, la care au participat directorii și directorii adjuncți ai tuturor unităților de învățământ preuniversitar din teritoriul hunedorean.

Pe ordinea de zi a acestei întâlniri s-a aflat tocmai acest plan managerial, alături de alte provocări structurale, printre care se numără instabilitatea constantă a cadrului legislativ și alocarea insuficientă a resurselor bugetare, o problemă care lovește cu precădis instituțiile din mediul rural, unde deficitul de fonduri este acutizat.

La capitolul „amenințări”, autoritățile din Hunedoara au enumerat o serie de factori negativi care pune în pericol stabilitatea școlii românești. Printre aceștia se regăsește nu doar fuga profesorilor din meserie, ci și sporul demografic negativ, care reduce numărul de elevi și implicit necesarul de personal didactic, precum și presiunea exercitată de legislația în continuă schimbare.

Contextul național confirmă tendințele locale: conform datelor recente prezentate de Institutul Național de Statistică în data de 5 octombrie, marcată ca Ziua Internațională a Profesorilor, România a suferit o scădere dramatică a corpului profesoral.

Diferența dintre ultimii doi ani școlari este uimitoare: în sistemul preuniversitar, care cuprinde instituții de la creșe și grădinițe până la licee, școli profesionale și postliceale, activitatea s-a desfășurat în anul 2025-2026 cu aproximativ 5.000 de profesori mai puțini decât în perioada anterioară.

Această reducere bruscă intervine într-un an dominat de măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan în luna iulie a anului precedent, care au afectat direct bugetele școlare și motivația personalului angajat.

Datele statistice oferite de INS detaliază această pierdere: numărul total de cadre didactice active în sistemul preuniversitar s-a stabilizat la 219.900 de persoane pentru anul școlar 2025-2026. Dacă comparăm cu cifra comunicată pentru anul școlar 2024-2025, când INS a raportat un total de 251.853 de profesori în întregul sistem educațional românesc, observăm o diferență semnificativă.

După deducerea celor din învățământul superior, numărul celor angajați în sistemul preuniversitar era de 224.609, ceea ce înseamnă că deflactarea a fost substantială într-un singur an academic.

Voce importantă în dezbaterile recente despre starea învățământului a fost Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București.

De ce contează calculul normei didactice?

Acesta a subliniat importanța vocației în alegarea profesiei de dascăl, afirmând că, în cei 30 de ani petrecuți în sistemul bucureștean, a observat că majoritatea colegilor au intrat în meserie din pasiune pentru predare, iar aspectul financiar a fost secundar.

Din perspectiva locală, Bogdan Ștefan, profesor de Istorie și directorul Liceului „Avram Iancu” din Brad, a recunoscut existența unor frustrări majore în sistemul educațional. El a menționat nemulțumirile constante legate de nivelul salarierii și de calculul normei didactice.

Deși admite că situația ar putea fi optimizată, directorul brădean insistă asupra faptului că, odată pășind în sala de clasă, profesorii ar trebui să își concentreze energia exclusiv pe elevi, ignorând tensiunile administrative și adoptând o perspectivă optimistă pentru viitor.

Un punct de dispută tehnică și financiară rămâne calculul normei didactice. Conform precizarilor transmise de Ministerul Educației și Cercetării către inspectoratele școlare, pentru anul școlar 2026-2027, norma de predare pentru profesorii din învățământul de masă se va calcula astfel: 36 de săptămâni de activitate înmulțite cu 20 de ore pe săptămână, rezultând un total de 720 de ore anuale.

Documentul ministerial stabilește clar obligațiile profesorilor din clasele a VIII-a și a XII-a după finalizarea orelor de curs pentru elevi.

Reglementările actuale, cunoscute sub numele de Legea Bolojan, au restructurat semnificativ aceste norme. Pentru învățătorii și profesorii din ciclul primar, modelul rămâne „un post pe clasă”.

Totuși, pentru profesorii din gimnaziu, liceu, postliceal, precum și pentru cei care predau în clasele cu program integrat de artă și sport sau în unități extrașcolare, norma standard urcă la 20 de ore pe săptămână, condiționat de deținerea unui minimum de licență în cariera didactică.

Există și excepții notabile: profesorii care au obținut gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și care se implică în activități de mentorat beneficiază de o reducere a normei la 18 ore pe săptămână.

De asemenea, profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori au norme distincte: 26 de ore pe săptămână pentru cei cu licență și 22 de ore pentru cei cu gradul I care fac mentorat.

În domeniul învățământului special, norma este de 18 ore pentru predare și terapii specifice, iar pentru educatori și maiștri instructori este de 22 de ore. O altă prevedere importantă stipulează că cadrele didactice cu o vechime de peste 25 de ani și gradul didactic I, sau cele care demonstrează performanță educațională remarcabilă, pot primi o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără ca salariul lor să fie afectat, conform unei metodologii aprobate de Minister.

În plus, pentru intervalul 2025-2026 până în 2029-2030, este aplicat un regim tranzitoriu special. Acesta permite includerea în norma didactică a unor activități suplimentare, cum ar fi pregătirea pentru examenele naționale, activitățile de performanță educațională și învățarea remedială. Această ajustare reprezintă prima majorare a normei didactice din 1995 încoace. La acea dată, prin Legea Statutului cadrelor didactice, care a fost aprobată separat cu doi ani întârziere față de prevederile legii învățământului, s-au stabilit normele de bază de 18 ore pentru învățământul preuniversitar, un standard care a rămas neschimbat timp de trei decenii.