Putin cere Ucrainei și Europei compromisuri, altfel vor suferi consecințe
Ce spune Putin despre securitatea continentală?
Vladimir Putin a transmis un mesaj clar adresat Kievului și capitalelor europene: trebuie să accepte compromisurile sau se vor vedea confrontate cu consecințe neplăcute. Această poziție fermă a fost exprimată într-o conferință de presă desfășurată joi, imediat după finalizarea unui important summit internațional.
În cadrul acestei declarații publice, președintele Rusiei a analizat multiple aspecte ale geopoliticii actuale, incluzând dinamica relațiilor cu NATO, viitorul dialogului de pace, stabilitatea continentului european și influența puterilor mondiale în modelarea noii ordini globale.
Un punct central al intervenției a fost refutarea tezelor care sugerează că Moscova se pregătește pentru o ofensivă masivă împotriva Europei. Liderul de la Kremlin a susținut că actuala administrație de la Kiev, împreună cu guvernele din vest, nu s-au adaptat încă la condițiile esențiale pentru finalizarea conflictului.
Mai mult, a indicat că există motive financiare concrete care determină continuarea sprijinului occidental către Ucraina.
„Kievul și Europa vor conștientiza inevitabil că este mai avantajoasă acceptarea unor compromisuri acum, decât confruntarea cu o realitate rigidă într-un viitor apropiat”, a subliniat Putin, citat de presile oficiale ruse.
Procesul de finalizare a ostilităților este, conform lui Putin, condiționat strict de voința politică a părților implicate. El a evidențiat existența unor interese convergente între Rusia, Statele Unite și China în rezolvarea crizei. Totuși, a contrastat această situație cu atitudinea autorităților ucrainene și a leadership-ului european, pe care le-a considerat nepregătite pentru concesii. Aceste remarci au fost rostate în preajma unei întâlniri planificate la Berlin, eveniment la care sunt așteptați circa 40 de șefi de stat aparținând „Coaliției de Voință”, o structură informală formată din țări care susțin Kievul.
Participarea la această sedintă este așteptată și din partea reprezentanților americani Jared Kushner și Steve Witkoff, fie prin prezență fizică, fie prin conexiune video. Obiectivul principal al reuniunii este consolidarea eforturilor diplomatice și asigurarea continuităii asistenței financiare europene pentru Ucraina.
Pe tema securității continentale, Vladimir Putin a reinventat cerințele istorice ale Moscovei legate de expansiunea NATO.
Conform unor rapoarte apărute în mass-media internațională, Rusia a solicitat ca Alianța Nord-Atlantică să revină la structura sa din anul 1997. De asemenea, s-a cerut ca Ucraina să cedeze acele porțiuni din regiunea Donbas care nu se află sub controlul forțelor militare ruse. Aceste cerinți reamintesc condițiile impuse de Kremlin în luna decembrie 2021, chiar înainte ca invazia pe scară largă să înceapă.
Președintele rus a reiterat acuzatiile conform cărora Moscova a primit garanții verbale ca NATO nu se va extinde spre est, promisiuni care, în opinia sa, au fost încălcate ulterior.
Rusia nu intenționează să renunțe la nimic în construcția unui nou sistem de securitate european, ci caută soluții echilibrate.
Realitățile se schimbă, deci nu se poate reveni!
Deoarece realitățile se transformă constant, o întoarcere la configurația geopolitică din anii 1990 ar fi un gest inutil, a explicat liderul de la Kremlin.
Când i s-a pus întrebarea despre perspectiva integrării Ucrainei în NATO, Putin a descris această idee ca fiind inacceptabilă pentru Federația Rusă. O componentă semnificativă a discursului a fost dedicată unei analogii între întâlnirea recentă a liderilor Rusiei, SUA și Chinei și celebra Conferință de la Ialta, desfășurată în februarie 1945, cu participarea lui Iosif Stalin, Franklin D.
Roosevelt și Winston Churchill. Putin a respins ideea generală conform căreia acordurile de la Ialta au reprezentat o simplă împărțire a lumii între marile puteri.
Ce aspecte erau atât de negative în acele înțelegeri?, a interogat retoric președintele rus.
El a argumentat că acordurile din 1945 au fixat victoria asupra Germaniei naziste și a trasat o paralelă directă cu justificările aduse de Moscova pentru războiul din Ucraina. La Ialta, triumful asupra nazismului a fost formalizat.
Nu mi-ar deranja, ba chiar l-aș considera corect, să formalizăm și o victorie asupra «neo-nazismului», a afirmat Putin.
Liderul rus a atribuit, de asemenea, acestor documente un rol crucial în stabilirea ordinii internaționale postbelice și în pregătirea terenului pentru crearea Organizației Națiunilor Unite.
Pentru o perioadă de 80 de ani, mulțumită acestor înțelegeri, planeta a trăit în absența unor crize globale majore.
Deși au existat numeroase dispute regionale, niciun conflict de dimensiuni mondiale nu a izbucnit. Ce este negativ în acest bilanț?, a continuat liderul de la Kremlin.
Interogat dacă summitul de la Beijing marchează începutul unei noi diviziuni a sferelor de influență între Rusia, SUA și China, Putin a negat această interpretare.
Nimeni nu a divizat lumea la Ialta.
S-a pur și simplu constatat stabilirea realităților existente după Al Doilea Război Mondial, a susținut el.
Cum leagă președintele această explicație de restul?
Președintele rus a conectat această explicație cu războiul din Ucraina, declarând că „faptele stabilite pe teren trebuie acceptate” în orice proces de rezolvare a conflictelor curente.
Liderul de la Kremlin a contrazis și alarmele ridicate de oficialii europeni privind riscul unei agresiuni rusești împotriva membrilor NATO sau ai UE. La ce se referă ei, la o anumită formă de atac asupra Europei?
Toată lumea este conștientă că nu căutăm o confruntare militară cu Europa. Este o absurditate, le-a spus el jurnaliștilor prezenți. Vladimir Putin a mai susținut că Moscova nu poartă vina pentru degradarea legăturilor cu statele europene.
„Americanii cer normalizarea raporturilor cu Europa, dar noi nu am deteriorat relațiile cu aceste țări”, a precizat președintele.
Simultan, Vladimir Putin a emis un avertisment conform căruia Moscova va contracara orice agresiune împotriva Podului Kerci, infrastructura vitală care leagă teritoriul rus de Peninsula Crimeea, anexată în mod nelegal în 2014. Liderul rus a confirmat că Rusia „va răspunde la atacurile îndreptate către Podul Crimeea”, deși nu a detaliat natura specifică a măsurilor de represalie.
În cadrul sesiunii de presă, Vladimir Putin a oferit o apreciere pozitivă eforturilor diplomatice depuse de Donald Trump. El a considerat că liderul american se concentrează simultan pe încheierea războiului din Ucraina și pe consolidarea parteneriatului dintre Washington și Moscova.
„Nu am dubii în această privință, președintele Trump investise eforturi sincere atât pentru soluționarea disputelor, inclusiv cele ucrainene, cât și pentru ameliorarea relațiilor bilaterale în diverse domenii, printre care – ceea ce contează enorm pentru noi – axul ruso-american”, a declarat Putin, conform agenției RIA Novosti.
Înainte de reuniunea trilaterală, Donald Trump și Vladimir Putin au purtat o conversație separată de aproximativ 40 de minute. Aceasta a fost prima lor interacțiune directă de la negocierile ținute în Alaska, în august 2025. Președintele american a avut și o masă de prânz distinctă cu Xi Jinping, în timp ce șefii de stat ruși și chinezi au discutat miercuri timp de aproximativ două ore.
Din partea Kremlinului, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a precizat că Rusia dorește oprirea operațiunilor militare, însă doar după atingerea țintelor stabilite de Moscova.
Rusia își dorește să realizeze obiectivele sale și să înceteze imediat această fază.
Ar fi ideal ca aceste scopuri să fie atinse prin mijloace pașnice. Cu toate acestea, pentru a face acest lucru, cineva de la Kiev trebuie să adopte decizii responsabile, a comentat Peskov.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media