Reglementările UE riscă să crape 419.000 de locuri de muncă

Cifrele ascunse din spatele legislației?

Reglementările europene nu mai sunt doar o formalitate birocratică; ele riscă să zgârie serios economia. Vorbind concret, aproximativ 419.000 de posturi angajate stau sub semnul întrebării, iar volumul investițiilor aflate în pericol atinge 36 de miliarde de euro.

Aceste cifre vin dintr-o analiză detaliată a Consiliului European de Inovare Politică (EPIC), care arată că impactul normativ nu se oprește la simpla administrare, ci lovește din plin dinamica economică.

Pentru mulți, produsul intern brut pare o valoare abstractă. Dar consecințele deciziilor de reglementare – amânarea proiectelor, incertitudinea locurilor de muncă – sunt tangibile. Studiul „Costul ascuns al reglementării UE” explică cum cadrul normativ influențează activitatea comercială. Ideea centrală este simplă: efectele reale ale legilor depășesc cu mult costurile birocratice imediate.

Reguli vagi, obligații suprapuse și tranziții care nu țin cont de infrastructură sau lanțuri de aprovizionare duc la stagnarea investițiilor.

Aceste deficiențe afectează direct obiectivele politicilor publice. Raportul EPIC analizează trei piloni: acordul comercial UE-MERCOSUR, transformarea industriei auto și Politica Agricolă Comună. Deși domenii diferite, cercetătorii au găsit un punct comun: aspectele economice sunt evaluate prea târziu, generând incertitudini și măsuri corective costisitoare.

Costuri anuale de 63 de miliarde?

Deficiențele de proiectare din aceste sfere costă anual circa 63 de miliarde de euro, adică 0,35% din PIB-ul Uniunii Europene. Bazându-se pe aceste exemple, analiza proiectează efectele viitoarelor etape de reglementare pentru 2026–2030. Sunt vizate cinci domenii cheie: revizuirea Directivei privind Produsele din Tutun (TPD), reglementarea inteligenței artificiale, normele pentru ambalaje și deșeuri, mecanismul de ajustare la graniță pentru carbon și regulile pentru biotehnologie și alimentele noi.

În scenariile restrictive, pierderile medii anuale din PIB-ul UE ar putea ajunge la 159 de miliarde de euro. Se prevăde un deficit de investiții de aproape 36 de miliarde de euro și punerea în pericol a a 419.000 de locuri de muncă. Impactul se propagă în toată economia. O reglementare complexă a IA poate încetini adoptarea tehnologiilor care ar trebui să crească productivitatea, iar noile cerințe pentru ambalaje pot devia resursele firmelor de la investiții spre conformare.

Costurile mecanismului de ajustare a carbonului pot pătrunde în lanțurile de producție, iar procesele lente de aprobare a biotehnologiilor pot întârzia dezvoltarea unor industrii emergente.

EPIC susține că problema nu e obiectivul fiecărei politici, ci lipsa unei evaluări integrate a obligațiilor care acționează simultan.

O abordare mai proporțională salvează 241.000!

Când activitatea legală e restrânsă, statul încasează mai puține venituri, iar firmele au resurse reduse pentru dezvoltare.

O abordare mai proporțională, predictibilă și bine etapizată ar putea genera o diferență anuală pozitivă de aproximativ 125 de miliarde de euro la nivel de PIB, 28 de miliarde de euro în investiții și protejarea a circa 241.000 de locuri de muncă.

Cel mai evident avertisment fiscal apare în contextul revizuirii directivei privind produsele din tutun. În scenariul restrictiv, tratarea similară a țigărilor clasice și a alternativelor fără fum ar putea implica un impact economic anual de aproximativ 48 de miliarde de euro.

Din această sumă, aproape 24 de miliarde de euro ar fi pierduți din accize și TVA.

Dacă oferta legală e limitată, dar cererea persistă, o parte din vânzări se va muta pe piața ilicită, unde statul nu mai colectează taxe, iar produsele evită mecanismele standard de control.